Ajuns în vama Albiţa-Leuşeni, am fost scos din autocarul de linie cu care mergeam la Chişinău şi preluat de un poliţist de frontieră care mi-a comunicat tăios: nu aveţi voie să intraţi pe teritoriul Republicii Moldova, întoarceţi-vă! Nu, articolul de faţă nu este din 2009 ci mi s-a întâmplat mie, azi, 16 decembrie 2014.

Sunt coordonatorul din România al Platformei Unioniste Acţiunea 2012, organizaţia care înglobează grupurile şi asociaţiile ce miliează pentru unificarea celor două state româneşti. Înainte şi după alegerile din 30 noiembrie din Republica Moldova am criticat, personal şi în numele organizaţiei pe care o reprezint, politicienii de la Chişinău, inclusiv pe acei care dau impresia la Bucureşti că sunt de orientare „europeană”. Am plecat din Bucureşti la Chişinău pentru a mă ocupa de organizarea unui eveniment planificat în luna ianuarie, care presupunea aducerea împreună a 30 de jurnalişti din Republica Moldova cu 30 de jurnalişti din România.

Nici prin cap nu-mi trecea că nu voi putea ajunge la destinaţie. Ceea ce prevedeam de multă vreme, s-a adeverit: puterea de la Chişinău urăşte tot ce-i românesc şi gândul unei viitoare Uniri, benefice pentru populaţia de acolo, îi înspăimântă. Nu ştiţi pentru ce? Dat jos din autocarul de linie, cu toţi ceilalţi pasageri miraţi, privind la geam, întreb pe ce motiv mi se interzice accesul. Poliţistul de frontieră mă întreabă: Cum, nu ştiţi de ce?  Nu, nu ştiu, ultima oară când am păţit aşa ceva a fost pe vremea lui Voronin, când mi-au cerut test SIDA şi m-au arestat. Poliţistul dă prin staţie, să mai verifice o dată şi apoi îmi spune că acei colegi ai lui spun că ar trebui să fiu la curent cu motivul. Şi-mi mai comunică că această interdicţie este în vigoare pe calculatoarele lor până pe 20 decembrie 2014. Adică în 4 zile…

Ultima oară trecusem Prutul pe 30 octombrie, pentru a participa la înmormântarea jurnalistului şi marelui român Constantin Tănase. Am stat doar o zi şi nu mi-a zis nimeni nimic… De 5 ani fac drumul Bucureşti-Chişinău şi colind multe alte localităţi de peste Prut, găsind multă suferinţă, mult românism şi multă bătaie de joc din partea conducătorilor. Dar n-am fost abordat de nimeni, nici măcar o amendă de circulaţie n-am luat.

Mi se înmânează o hârtie pe care scrie: Interzis intrarea în R.M. pentru următoarele motive: şi este bifat punctul (H) este semnalat inadmisibil în sistemele informaţionale automatizate naţionale; Comentarii: Retur. Vameşii se dau de ceasul morţii să găsească o maşină care să mă treacă înapoi „la România”. Unul dintre ei mă întreabă dacă fumez, spun că NU, el îşi aprinde o ţigară şi-mi spune: „Ci, crezi că-i vina noastră? Aşa am primit ordinul, dacă te-ai pus rău cu ăia de sus” şi-mi face un semn discret… Cu ce am greşit? Înainte de alegerile din 30 noiembrie dar şi după, am avut poziţii critice la adresa conducătorilor de la Chişinău. Nu mi-am imaginat că CrimGândit -ul este din nou incriminat. Ce am scris şi am vorbit puteţi găsi pe blogul meu de pe Adevărul:

Alegerile de la Chişinău: Plouă, plouă, babele se ouă

Analiza alegerilor din Republica Moldova: MARILE ILUZII

şi în intervenţia avută la dezbaterea organizată pe 25 noiembrie la Parlamentul României.

E destul de clar totul… În asemenea condiţii, solicit autorităţilor româneşti sprijin pentru acest abuz prin care am trecut. De la cele din Republica Moldova nu am la ce să mă aştept, singurul motiv pentru care sunt la putere este să ţină prizonieri 3 milioane de români. Dacă cred că acest lucru ne va potoli să ne ridicăm vocile, se înşală amarnic! Nu ne veţi putea opri, niciodată.

Sursa: adevarul.ro