Interviu cu Ambasadorul Lituaniei în Republica Moldova, Violeta Motulaite.

Excelență, Lituania, chiar dacă este una dintre fostele republici sovietice, incorporate în cadrul URSS in urma unei intervenții militate din 1940, este, pentru noi, un exemplu demn de urmat la capitolul democrație, libertate și prosperitate. Cum a reușit țara dvs să obțină aceste performanțe în 24 de ani de la proclamarea Independenței față de fostul imperiu? Putem vorbi de un anume specific lituanian, baltic , dacă vreți, al parcursului DVS., european?

V.M. La prima vedere, aceeași „poziție de start”  nu determină dezvoltarea similară a statelor, care este întotdeauna individuală. După restabilirea independenței noastre în 1990, integrarea euro-atlantică a devenit obiectivul strategic pentru Lituania. Deja în 1995 a fost depusă cererea oficială de membru al UE. Negocierile adevărate au început în februarie 2000, s-au încheiat în decembrie 2002 și la 1 mai 2004 Lituania a devenit membru cu drepturi depline al UE. În a doua jumătate a anului 2013,  Lituania a prezidat Consiliul Uniunii Europene. În această primăvară, vom sărbători 10 ani de membru atât în ​​UE, cât și NATO.

Calea spre aderarea la UE nu a fost ușoară și a cerut foarte mult efort, în primul rând pentru a îndeplini criteriile de aderare la UE, pentru a transpune acquis-ul comunitar în sistemul juridic național. A fost nevoie de înțelegere între cetățeni și politicieni, organizări instituţionale. Dar cel mai important lucru a fost convingerea fermă  a lituanienilor că viitorul nostru aparţine Europei. Un alt element esențial al succesului nostru a fost că toate partidele politice mari au semnat Acordul privind obiectivele politicii externe comune, printre care și cel de Integrare Europeană. În luna mai 2003, când a avut loc referendumul cu privire la aderarea Lituaniei la UE, prezența la vot a fost de 63,37 %, iar 91,07 % dintre cei care au participat au fost în favoarea aderării la UE.

Republica Moldova trebuie să garanteze independența și integritatea instituțiilor de stat, implementarea reformelor în justiție, constituționalitatea, îmbunătățirea climatului de business, lupta împotriva corupției. După practicile Lituaniei, ce pași trebuie să facă Republica Moldova pentru a atinge aceste obiective într-un timp rezonabil?

V.M. Repet că întâi de toate, este necesar ca oamenii să creadă ferm în corectitudinea alegerii căii de dezvoltare a țării. Această credință generează o voință politică puternică și unește eforturile administrației publice.  Încrederea și înțelegerea  între cetățeni și politicieni a fost unul dintre elementele cruciale ale succesului nostru. Moldova este diferită din acest punct de vedere.  Potrivit sondajelor de opinie, numărul suporterilor Eurointegrării este aproape egal cu cel al susținătorilor altui vector de dezvoltare al țării. Într- o astfel de situație, este foarte dificil să mobilizezi oamenii pentru reformarea societății .

Dar în situația în care corupția este condamnată pe față, dar aprobată pe la spate de actualii guvernanți, în special prin promovarea în CSM , CSJ și alte instanțe a judecătorilor și procurorilor criticați de mass-media pentru grave ilegalități, cum putem spera la o reformare adevărată a instituțiilor de drept.

V.M. Corupția este un fenomen larg răspândit și în Uniunea Europeană. Conform datelor recente ale Eurobarometrului, nivelul corupției a scăzut drastic, în ultimul an, în țările din Europa de Est, Grecia și Portugalia. Cu toate acestea, un pic mai puţin de un sfert dintre europeni au declarat că în ultimele 12 luni fenomenul corupției le-a afectat viața de zi cu zi. Există multe cauze de corupție. Unele dintre ele (cele ce țin de legislație, economie, justiție, etc ) este posibil să fie depășite mai repede. Dar există psihologii, tradiţii, care s-au format timp de zeci de ani şi schimbarea acestora este un proces foarte lung şi complicat. Întreaga societate trebuie să-și schimbe atitudinea, atât faţă de cei care primesc mită, cât și faţă de cei care oferă.

Cînd Lituania a fost lovită de criză, doamna președinte  a Lituaniei, Dalia Grybauskaite a renunțat la jumătate din salariul său în semn de solidaritate. Inițiativa a fost preluată de toți deputații, miniștrii, funcționarii publici. În condițiile Republicii Moldova, cînd salariile cetățenilor sunt insuficiente pentru un trai modest, iar a deputaților au crescut, credeți că o asemenea inițiativă ar fi binevenită?

V.M. Când Lituania a fost lovită de criza financiară, în perioada 2008-2009, fiecare funcționar public a trebuit să renunțe la ceva, în funcție de veniturile lor. Salariile au fost tăiate, cel mai mult a fost chiar până la 20 de procente. Cheltuielile unor ambasade au fost reduse cu 20-30% . Altă formă de a economisi a fost să se ceară oamenilor ca 3-5 zile pe  an să fie luate libere fără rambursare. Oamenii nu au fost deloc bucuroși, dar am sperat că este o perioadă temporară. Și așa a și fost. Începând din 2013 , salariile au început să crească, dar nu au atins încă nivelul de până la criză. Recuperarea se face treptat. Vorbind despre cei care au renunțat la o parte din salariile lor în mod benevol, aș putea să-i menționez pe președintele D.Grybauskaite, fostul președinte A.Brazauska și probabil au fost și alții…

În prezent, libertatea presei, în special a celei audiovizuale din R. Moldova este în pericol și din cauza unui Cod al Audiovizualului interpretat în mod voit greșit de către cei de la putere pentru a nu permite liberul acces al cetățenilor către radiodifuzorii indezirabili puterii. Din perspectiva dumneavoastră, care ar fi acele condiții clare de dezvoltare a libertății de exprimare într-un stat care se vrea democratic?

V.M. Din momentul în care nu sunt specialist în legislația privind libertatea presei, nu pot da un sfat. Dar vă pot spune ce am observat din 2009, când am venit la Chișinău, până astăzi și anume că libertatea mass-media a crescut foarte mult. Este mai mult pluralism. Pe de altă parte, orice restricții impuse mass-mediei de către instituțiile guvernamentale sau politicieni, îngrijorează. Despre aceasta a vorbit nu o dată comunitatea diplomatică de la Chișinău.

Încă în 2009 actuala coaliție și-a asumat în programul de guvernare obligativitatea adoptării noului Cod al audiovizualului, dar pînă la ora actuală proiectul nici măcar nu a fost înregistrat oficial în parlament, deși există unul elaborat de societatea civilă și sprijinit de UE, CE, OSCE.  Excelență, de ce în Republica Moldova nu sunt adoptate legile necesare integrării?

V.M. Adoptarea legilor ține de organizarea internă a Republicii Moldova și nu am nicio competență să comentez aceasta. Eu cred că toate legile necesare vor fi adoptate, în conformitate cu acordurile semnate cu  organizațiile internaționale și vor fi respectați și termenii de implementare. Dar punerea în aplicare a legilor va fi mai complicată și va lua mai mult timp.

Doamnă ambasadoare, vă rugăm să compatați situația corupțională dintre cele două tări, Lituania și Republica Moldova. Există anumite lucruri de aceeași natură, sau diferențele sunt extrem de mari?

V.M. Conform indicelui de percepție a corupției Transparency International din 2013 , Lituania se clasează pe locul 43 ( din 177 ), Republica Moldova 102 (din 177) . Comparativ cu vecinii noștri, noi am fost între Polonia – locul 38 și Letonia – locul 49. Moldova a fost între România – locul 69 și Ucraina – locul 144. În ceea ce privește Lituania, Eurobarometrul a sugerat că, în scopul reducerii nivelului de corupție, țara noastră trebuie să îmbunătățească procesul de achiziții publice, să crească  controlul asupra declarațiilor de conflict de interese, în domeniul finanțării partidelor politice și în sănătate. Cele mai vulnerabile sectoare ale Moldovei, dumneavoastră le știți mai bine decât mine.

Anul 2014 va fi un an greu pentru R. Moldova. Vom avea alegeri parlamentare. Societatea civilă este îngrijorată de posibilitatea reală ca acestea să fie fraudate. Ce trebuie să întreprindă presa, sociatatea civilă, instituțiile statului pentru a asigura si garanta libertatea politică și electorală a cetățenilor?

V.M. Libertatea cetățenilor de a participa la alegeri trebuie să fie garantată de legi și instituții de aplicare a legii. Societatea civilă, partidele politice, sindicatele, mass-media și observatorii internaționali pot contribui la garantarea acestei libertăți.

Excelență, Lituania este o tară în care cultura, sportul, știința sunt domenii prioritare pentru instituțiile statului. Tocmai din acest motiv considerăm că relațiile noastre bilaterale sunt benefice și de o importanță deosedită pentru schimbul de experiență. În această ordine de idei,care au fost cele mai importante activităţi bilaterale în ultimii ani în domeniile cultural, științific, sportiv?

V.M. În 2013, cu ocazia începutului președinției lituaniene la Consiliul Uniunii Europene, am organizat un concert cu doi muzicieni excepționali din Lituania. De asemenea, am organizat o expoziție a Școlii Lituaniene de fotografie la Galeria “Constantin Brâncuși” din Chișinău și Muzeul Național din Tiraspol. Echipa de fotbal din Lituania a jucat cu echipa din Moldova aici, la Chișinău. Sportivii lituanieni și ceii moldoveni au participat la mai multe jocuri în Lituania și Republica Moldova. De asemenea, există încă loc de dezvoltare a cooperării în domeniul științei.

Vă mulțumesc.