Un număr mare de dosare penale de rezonanţă a determinat îngrijorarea privind procesele inechitabile, inclusiv justiţia selectivă din Republica Moldova. În mare parte, mass-media a rămas liberă, deşi mai puţin pluralistă, faţă de anii anteriori.

Poliţia a utilizat ocazional şi excesiv forţa pe durata protestelor. Nu s-a înregistrat nici un progres cu referire la cauzele structurale ale impunităţii pentru tortură şi tratamente inumane. Penitenciarele continuă să fie caracterizate prin celule supraaglomerate şi condiţii de detenţie precare. Legile permit detenţia forţată şi tratarea forţată a persoanelor cu dizabilităţi în instituţiile psihiatrice.

Sunt principalele concluzii în privinţa ţării noastre, conţinute în Raportul anual al Amnesty International „Situaţia privind drepturile omului în lume”. Studiul oferă cea mai cuprinzătoare analiză a situaţiei drepturilor omului din lumea întreagă, mai exact în 159 de ţări.

Potrivit experţilor, peisajul politic din Republica Moldova continuă să fie marcat de impotenţa guvernanţilor în faţa corupţiei şi de deteriorare continuă a standardelor de viaţă, fapt ce determină marea nemulţumire a poporului şi a generat proteste de amploare.

„Zvonurile despre capacitatea de corupere a politicului de către un oligarh vestit, după arestarea subită a fostului premier Vladimir Filat, în octombrie 2015, au cauzat unele dintre cele mai mari proteste stradale. Relativa stabilitate politică a fost realizată în ianuarie, de către partide, prin înţelegeri de culise, rezultând în numirea absconsă a unui nou prim ministru”, se spune în raportul care oferă concluzii pe mai multe capitole.

Libertatea întrunirilor paşnice

Protestele din Chişinău şi din alte regiuni ale ţării au fost, în general, paşnice, cu excepţia unor ciocniri minore dintre protestatari şi poliţie. Deşi poliţia a reacţionat, în general moderat, ocazional a utilizat nejustificat exces de forţă, inclusiv gaze lacrimogene şi bastoane.

Procesul în cazul ”grupului Petrenco” a continuat (aceştia fiind arestaţi pentru încercarea de a intra forţat în clădirea Procuraturii Generale, la data de 6 septembrie 2015). Şase persoane din acest grup au stat mai mult de şase luni în detenţie, find acuzaţi  de  „încercare de organizare  a perturbărilor în masă”.

Ca urmare a criticilor atât la nivel naţional, cât şi internaţional, cei şase au fost eliberaţi din detenţie, la data de 22 februarie, aplicându-li-se, o lună mai târziu, restricţii de călătorie.

Proces inechitabil

Cazul „grupului Petrenco”, precum şi o serie de alte urmăriri penale dau motive de îngrijorare privind politica părtinitoare şi justiţia selectivă.

După 8 luni de arest, pe 27 iunie, Vladimir Filat a fost găsit vinovat de „corupere pasivă” şi „trafic de influenţă”, cu referire la frauda din 2014, care a costat Banca Naţională mai mult de o treime din rezervele sale. Acesta a fost condamnat la nouă ani de închisoare. Procesul închis în acest caz a cauzat mai multe întrebări decât răspunsuri, inclusiv lipsa unor investigaţii privind şi alţi politicieni.

Apărarea a cerut achitarea acestuia şi au semnalizat încălcări de procedură şi lipsa egalităţii armelor între părţi. Acuzaţia privind lipsa egalităţii armelor a fost oficial respinsă, dar din cauza procedurilor de tip închis, nici o revendicare nu a putut fi verificată independent. În timpul audierilor, se pare că Vladimir Filat a intrat în greva foamei, care a durat 20 de zile şi şi-a pierdut cunoştinţa în timpul unei audieri.

Libertatea mass-media

În timp ce libertatea presei a fost respectată, la modul general, există îngrijorări privind pluralismul mediatic, deoarece  mai multe instituţii mass-media sunt deţinute de câteva persoane.

În cel puţin două cazuri, jurnalişti cunoscuţi pentru critica lor adusă autorităţilor s-au plâns de ameninţări anonime. În luna august, s-a tras un glonţ în fereastra apartamentului fiicei lui Constantin Cheianu. Jurnalistul a primit mesaje, prin care a fost ameninţat că „va fi oprit”, în cazul în care el va continua să scrie despre sistemul oligarhic.

Prezentatoarea TV, Natalia Morari, a declarat că a primit avertismente similare de la o sursă pe care aceasta o descrie ca fiind una credibilă. Ambele persoane au înaintat plângeri oficiale către autorităţi.

Tortura şi tratamentul inuman

Nu a fost înregistrat niciun progres în abordarea cauzelor structurale privind impunitatea pentru tortură şi alte rele tratamente şi au fost înregistrate cazuri rare de urmărire penală a funcţionarilor de stat pentru acuzaţii credibile.

În perioada ianuarie-iunie, 331 de persoane au înaintat plângeri la Procuratura Generală, acuzând de tortură şi rele tratamente. Dintre cele 19 sentinţe pronunţate privind tortura, în 15 cauze au fost pronunţate condamnări şi doar doi din cei 18 acuzaţi au primit pedepse de privaţiune de libertate pe termen real.

Familia şi avocatul lui Vladimir Filat au acuzat, în repetate rânduri, că acestuia îi sunt aplicate rele tratamente, inclusiv că acesta a fost plasat în celula solitară de sancţionare, condiţiile de acolo fiind echivalente cu tortura. Aceste acuzaţii au atras, o dată în plus, atenţia publicului asupra condiţiilor de detenţie din instituţia penitenciară nr. 13 din Chişinău, care a fost criticată de experţi independenţi şi în anii precedenţi.

Toate solicitările pentru o vizită independentă în celula lui Filat, inclusiv cele făcute de Amnesty International, după condamnarea sa, au fost respinse. Totuşi, Amnesty International a reuşit să realizeze o vizită în penitenciarul 13, confirmându-se faptul că, în timp ce condiţiile din unele celule au fost îmbunătăţite, (în cele mai multe cazuri din banii familiilor deţinuţilor), alte celule sunt supraaglomerate, condiţiile de sanitaţie şi de igienă fiind precare.

În Septembrie, Comitetul ONU privind Prevenirea Torturii a publicat raportul privind vizita reprezentanţilor acestuia în Moldova, în 2015. Acesta menţionează că s-au înregistrat progrese, în comparaţie cu 2011, dar există îngrijorări privind utilizarea excesivă a forţei de către organele de poliţie la etapa arestului, tratamentul inuman a deţinuţilor la etapa ”chestionării preliminare” şi supraaglomerarea celulelor în unele penitenciare.

Evoluţiile juridice, constituţionale şi instituţionale

În data de 26 mai au intrat în vigoare modificările la Codul de Procedură Penală, care prevăd mai multe garanţii de combatere a utilizării arbitrare a arestului preventiv şi alternative neprivative de libertate, ori de câte ori este posibil.

Drepturile persoanelor LGBTI

La data de 22 mai, la Chişinău, s-a desfăşurat cel mai de amploare marş al membrilor şi susţinătorilor grupului LGBTI, la care au participat aproximativ 300 de persoane. Unii contrademonstranţi au încercat să atace activiştii pentru drepturile LGBTI. Poliţiştii au format un cordon de apărare eficient, dar au decis să evacueze participanţii, cu autobuzul, înainte ca marşul să fi ajuns la destinaţia finală.

Discriminarea – persoanele cu dizabilităţi

Raportorul Special ONU pe drepturile persoanelor cu dizabilităţi, a cerut guvernului să stopeze urgent internarea persoanelor cu dizabilităţi în instituţii psihiatrice si psiho-neurologice. Diferite legi permit detenţia forţată şi tratamentul psihiatric forţat al persoanelor cu dizabilităţi, precum şi încetarea, fără consimţământul persoanei, a sarcinii pe motivul afecţiunilor psiho-sociale sau mentale.

Sursa:jurnal.md