Primul tur al alegerilor s-a desfășurat pe 20 iunie, iar cel de-al doilea pe 3 iunie, ducând la victoria lui Andrei Năstase, care a obținut 52,57% din voturi. O săptămână mai târziu, o instanță inferioară a invalidat rezultatele, pe baza afirmației potrivit căreia ambii candidați folosiseră rețelele de socializare pentru a îndemna oamenii să iasă la vot.

Două zile mai târziu, Curtea de Apel a confirmat decizia instanței inferioare și, ulterior, Curtea Supremă de Justiție a închis cercul prin aplicarea aceleiași hotărâri ca și Curtea de Apel. Ambele decizii au provocat o criză din partea societății civile și a partidelor de opoziție, care au acuzat Partidul Democrat că a influențat sistemul judiciar și că a stat în spatele deciziilor. După invalidarea alegerilor, UE a fost îndemnată să „meargă dincolo de retorică” și să adopte acțiuni mai puternice, cerând să fie corectată decizia eronată a instanțelor de judecată, care în mod clar contravine principiilor pluralismului politic. În zilele următoare mii de oameni au ieșit în stradă.

Pe 4 iulie, delegația UE în Moldova a anunțat că suspendă plata primei tranșe de sprijin macrofinanciar, 100 de milioane de euro, iar a doua zi, pe 5 iulie, Parlamentul European a votat o rezoluție privind criza politică din Moldova în urma invalidării alegerilor din Chișinău.

Rezoluția a fost adoptată cu 343 de voturi pentru, sau 60% din toate (538) de voturi, și doar cu 6% respinse. Rezoluția a criticat aspru invalidarea alegerilor municipale, cerând autorităților moldovene să respecte voința alegătorilor și să reformeze sistemul judiciar pentru a preveni o situație de escaladare mai mare. De asemenea, a fost criticată și schimbarea legislației electorale din 2017 de către democrați, care nu respectă recomandările Comisiei de la Veneția, și că a existat o deteriorare alarmantă a libertăților mass-mediei, stagnarea reformelor privind combaterea corupției.

Conform Rezoluției adoptate, orice decizie privind plățile viitoare ar trebui să se facă numai după ce alegerile se vor desfășura în conformitate cu standardele internaționale. Politicienii europeni consideră că invalidarea rezultatelor este un precedent destul de periculos pentru viitoarele alegeri parlamentare. În trecut, înaltul reprezentant al UE, Frederica Mogherini, și comisarul Johannes Hahn au declarat că „invalidarea alegerilor din Chișinău privează cetățenii Chișinăului de primarul lor ales în mod democratic” și „subminează încrederea în instituțiile statului”. Ambii comisari au declarat că UE se așteaptă ca autoritățile moldovenești să garanteze independența justiției în conformitate cu angajamentele internaționale.

„Respectul pentru valorile democratice și statul de drept se află, de asemenea, în centrul relațiilor Uniunii Europene cu Republica Moldova, așa cum mărturisește acordul nostru de asociere”, a precizat Mogherini.

Vestea iritantă

Cu toate acestea, rezoluția Parlamentului European a provocat enervare la Chișinău. Unii oficiali ai partidului de guvernământ au numit-o „lipsită de respect”, „motivată politic”, „un început prematur al campaniei electorale”. Mai mult, democrații au acuzat Parlamentul European că a suspendat finanțarea macroeconomică cu costul afectării cetățenilor Republicii Moldova. Premierul RM, Pavel Filip, a acuzat deputații de „lipsa obiectivității” și „pedepsirea populației”, adăugând că banii erau destinați pentru hrana copiilor din grădinițe și școli.

Declarațiile făcute de guvern cu privire la rezoluție nu lasă loc pentru echivoc. Democrații susțin că UE utilizează prima tranșă a asistenței macrofinanciare pentru Republica Moldova ca instrument de „intervenție în afacerile interne”. Negarea consensului PE cu privire la votul popular ca pilon fundamental al democrației reprezentative ar putea fi un efort riscant pentru politicienii din Moldova și în mod clar delirant pentru un guvern care se confruntă cu o lipsă bugetară. Mai mulți oficiali de stat, controlați de Plahotniuc, au negat în termeni ferm propria lor responsabilitate pentru reformele eșuate ale sistemului judiciar, în schimb învinuind UE și societatea civilă.

Încetarea sprijinului bugetar

Rezoluția PE privind Moldova, adoptată la 5 iulie, coincide cu cea de-a patra aniversare a semnării Acordului de Asociere și a ZLSAC pentru Moldova cu UE. În timp ce conducerea Partidului Democrat vine cu mesaje grele pentru o audiență internă cu privire la critica părtinitoare și pedeapsa nemeritată, ei par slabi și slabi în comunicarea externă. De asemenea, pare iresponsabil să le spunem cetățenilor RM că UE este responsabilă de lipsa reformelor judiciare, de corupție, de gestionarea incorectă a lucrurilor în RM. Democrații nu pot ignora potențialul mare al opoziției de a mobiliza alegătorii.

Arătându-și hotărârea de a lupta împotriva criticilor PE, democrații nu dispun de căi clare către alternative la UE și, prin urmare, pot dezvălui doar dezacordurile lor clare. Filip a avertizat UE că cei care au votat rezoluția trebuie să fie conștienți de riscurile pe care le implică, inclusiv o posibilă scădere a încrederii cetățenilor în UE. Acest risc de dezlănțuire a adevăratelor intenții ale țării față de UE este o nouă etapă în utilizarea monopolurilor interne de presă ale liderilor Partidului Democrat, pentru a-și duce războiul informațional împotriva UE, în viitorul apropiat. Acest tip de discurs ambiguu dezvăluie un apetit nou descoperit printre democrați de a folosi un mesaj anti-UE vocal în viitoarele alegeri și să-l transmită ca o marcă politică pentru a se alătura forțelor cu Partidul Socialist, care sunt pro-Kremlin. Pentru a evita costurile reziduale, UE se va ține departe de bătăliile politice din Moldova, dar trebuie să fie foarte clar când politicienii vor recurge la știri false sau propagandă.

Alegerile viitoare se vor transforma într-un loc de joacă al liderilor populiști combinate cu utilizarea remarcabilă a resurselor administrative nedeclarate și a organismelor de reglementare a supremației legii.

Directorului executiv al IDIS „Viitorul”, Igor Munteanu, pentru Emerging-Europe