Pe parcursul întregii perioade de existenţă a statului independent R.Moldova, cu vădită intensificare a procesului în perioada de guvernare comunistă şi cea oligarhică care a succedat-o, inclusiv aşa-zisa minoritară, autoritatea judecătorească a fost într-un permanent declin, determinat de partajarea şi controlul politic al tuturor instituţiilor sale.

În consecinţă a fost profanat dezideratul separaţiei puterilor în stat, justiţia şi-a pierdut definitiv independenţa, iar flagelul corupţiei falimentează Republica Moldova ca stat şi compromite grav ideea europeană.

Aservirea plenară a tuturor instituţiilor statului (inclusiv a celor din sistemul judiciar şi a celor de reglementare pe domenii) intereselor clanurilor politice guvernante, subminarea fără precedent a sistemului bancar-financiar prin decapitalizarea acestuia cu complicitatea instituţiilor judiciare, a celor de reglementare în domeniu şi, implicit, periclitarea gravă a securităţii economice a ţării, imposibilitatea creerii unui mediu prietenos pentru investiţii şi dezvoltare economică, sunt câteva dintre componentele bilanţului trist înregistrat şi după cinci ani de mimare a reformelor.

Constatările enunţate, dar şi compromiterea procesului integraţionist european al Republicii Moldova, încălcarea dreptului la libertatea de exprimare şi formare a opiniei prin monopolizarea instituţiilor media, a controlului total al acestora de către proprietarii cu interese politice, degradarea procesului electoral prin manipulări crase administrative, financiare, mediatice şi judiciare, folosite de potentaţii zilei, care controlează pe deplin instrumentarul respectiv, au încetăţenit deja opinia generală, că Republica Moldova este un stat captiv al intereselor clanurilor politice guvernante.

Este de notorietate deja că capturarea definitivă a instituţiilor de drept, în mod special, s-a produs şi prin constituirea unor componenţe aservite ale organelorde autoadministrare ale procurorilor şi judecătorilor cu invocarea sau eludarea de regulamente şi strategii sumare, plătite exagerat din bugetul ţării şi fondurile oferite de partenerii de dezvoltare externi, mimarea şi trucarea cinică a unor procese electorale democratice.

Opinia publică naţională şi instituţiile internaţionale au fost adesea martore ale practicilor de sorginte stalinistă, în care importanţă sporită o au cei ce numără voturile, nu votanţii, utilizate pe larg în procesul de desemnare a Procurorului General, de alegere a membrilor şi preşedintelui Consiliului Superior al Procurorilor şi ale organelor din cadrul acestuia, de desemnare a şefilor de departamente, procuraturi specializate, raionale şi de sector, etc.

Aceste tehnici au fost developate, scoase la lumina tiparului şi a reflectoarelor cu lux de amănunte şi de către puţina presă necapturată, în timp ce mijloacele media aservite politic, fie au muşamalizat şi distorsionat realitatea, fie au ignorat subiectele la această temă.

În mare parte aceste practici au suplinit mecanismul pus în mişcare şi în procesul de formare a organelor de autoadministrare judecătoreasca, de desemnare a unor membri şi conducători ale acestora, iar apoi şi de promovare sfidătoare la instanţele de judecată de toate nivelurile a indivizilor agreaţi de oligarhie şi a persoanelor afiliate acestora (fii şi nepoţi, fraţi şi surori, naşi şi fini, cumetri, prieteni de familie, colegi de facultate, etc.).

O constatare de o gravitate aparte o constituie graba cu care din sistemul judecătoresc au fost lăsaţi sa plece, nu doar nepedepsiţi, ci şi fără anchetele disciplinare şi penale, inerente unui stat de drept cu un sistem judecătoresc integru, o bună parte a judecătorilor executanţi ale unor devalizări de fonduri publice şi europene, spălări de bani ruseşti, atentate la siguranţa economică şi financiară a statului prin devalizarea băncilor şi companiilor de asigurări, întreprinderi private şi de stat de importanţă naţională, condamnări politice în dosare de rezonanta, cum ar fi 7 aprilie şi atacurile raider, etc.

În pofida unor performanţe şi aptitudini modeste, a numeroaselor condamnări ale statului la CEDO ca urmare a ilegalităţilor comise, o altă categorie de magisttaţi sunt protejaţi împotriva rarelor proceduri disciplinare şi promovaţi în funcţii cheie de preşedinţi şi vicepreşedinţi ai instanţelor de fond, de judecători şi şefi de colegii la instanţe superioare, în detrimentul unor persoane integre, cu un plus de experienţă şi profesionalism, dar indezirabile sistemului.

În acelaşi timp, în anticiparea modificărilor iminente la Legea cu privire la statutul judecătorului, privind instituirea obligativităţii testării cu poligraful a candidaţilor la funcţia de judecător, procesul a fost secondat de promovarea grabnică în sistem a prietenilor şi rudelor actualilor membri ai CSM şi CSJ.

În mod evident, această grabă a fost determinată de intenţiile de punere în aplicare cu începere de la 1 ianuarie 2015 a măsurii ce deriva din Pilonul IV al Planului de acţiuni pentru implementarea Strategiei de reformă a sectorului justiţiei pentru anii 2011-2016 şi prevede ca toţi candidaţii la funcţia de judecător să fie testaţi la detectorul comportamentului simulat, în vederea eliminării din start a persoanelor care nu corespund înaltei funcţii de judecător.

Într-un contrast izbitor cu cele menţionate mai sus sunt dezvăluirile recente ale mass-media privind persecutarea unor judecători indezirabili cărora li se fabrică la comandă procese disciplinare şi dosare penale pe baza unor decizii arbitrare ale CSJ, emise cu participarea preşedintelui Asociaţiei Judecătorilor.

Potrivit presei şi celor direct vizaţi, acesta şi mai marii sistemului judecatoresc s-ar răzbuna în mod special ca urmare a emiterii de către CSM, la 23 decembrie 2014, a Hotărîrilor cu privire la Nota informativă a inspecţiei judiciare pe marginea petiţiei Ministrului Finanţelor la acţiunile unor judecători ai Curţii Supreme de Justiţie, nr.1028/34 şi cea cu privire la nota informativă a inspecţiei judiciare pe marginea autosesizării unor membri ai CSM, la acţiunile unor judecători ai Curţii Supreme de Justiţie 23 decembrie 2014, nr.1029/34, urmată de o procedură disciplinară împotriva Preşedintelui Asociaţiei Judecatorilor.

Constatăm cu îngrijorare că judecătorii ce se consideră persecutaţi au ajuns să solicite în mod deschis suportul instituţiilor intrernaţionale şi a mass-media într-un proces în care reclamă fără echivoc ilegalităţile conducătorilor CSJ, CSM, a Procuraturii Generale şi al Asociaţiei Judecătorilor, ce ar fi avut drept scop „demonizarea şi executarea „neînţelegătorilor de bunăvoie” conform principiului stalinist „bez suda i sledstvia”, satisfăcând poftele de răzbunare ale beneficiarilor, preocupaţi, totodată, şi de mimarea unei „zeloase” lupte cu corupţia în faţa donatorilor externi a zeci de milioane de euro destinate reformei justiţiei”.

Starea de lucruri din justiţia moldovenească este extrem de gravă, lucru remarcat de toţi partenerii de dezvoltare ai Republicii Moldova, de experţi şi mass-media, dar, poate cel mai important, de justiţiabili, încrederea cărora în corpul judecătoresc este catastrofal de mică!

PLATFORMA CIVICĂ DEMNITATE ŞI ADEVĂR (DA), constituită pentru angajarea într-un dialog larg al segmentelor interesate de depăşirea stării de captivitate a statului şi ancorarea fermă şi nu mimată a Republicii Moldova pe făgaşul integrării europene consideră de datoria sa să vină cu prezentul apel către Asociaţia Judecătorilor din Republica Moldova, ale cărei scopuri sunt reprezentarea şi apărarea intereselor profesionale ale membrilor asociaţiei în raport cu celelalte subiecte de drept, pe plan intern şi internaţional, promovarea libertăţii şi demnităţii profesiei, consolidarea independenţei justiţiei şi a statutului judecătorului.

Asociaţia Dvs., militează în mod statutar pentru respectarea în practică a principiului egalităţii de statut a puterii judecătoreşti în raport cu puterea legislativă şi cea executivă, având funcţii specifice într-un stat de drept; să ia parte la analiza independentă, precum şi la evaluarea capacităţilor şi posibilităţilor sistemului judecătoresc; să contribuie, prin toate mijloacele legale, la apărarea independenţei puterii judecătoreşti şi a judecătorilor faţă de orice presiuni şi ingerinţe; să apere statutul profesional, demnitatea şi libertatea profesiei; să contribuie la sporirea imaginii publice a justiţiei prin elaborarea unor companii ample cu mass-media, în cadrul cărora să fie discutate problemele justiţiei, întru redarea încrederii cetăţenilor în actul de justiţie şi în fiecare judecător în parte.

E de la sine înţeles că, pentru a atinge aceste obiective, Asociaţia are nevoie să fie condusă şi reprezentată de oameni integri, profesionişti în materie de drept, etalon al meseriei şi statutului de Judecător. Cu regret, astăzi Asociaţia Judecătorilor este percepută ca o piramidă fără bază, în care vocea membrilor de rând nu este nici ascultată, nici auzită.

În mediul profesional dar şi cel politic s-a vehiculat intens ideea că sistemul judecătoresc trebuie şi poate să se reformeze şi să se „curăţe” din interior, teză care, în esenţă, se împotmoleşte pe zi ce trece în propria ambiguitate şi lipsă de consistenţă.

Totuşi având în vedere statutul special al Asociaţiei Judecătorilor de asociaţie obştească profesională, considerăm că o primă încercare de „curăţare” a sistemului o poate constitui înlăturarea prin votul Congresului din funcţiile de conducere a persoanelor compromise, incompatibile cu statutul de magistrat şi care afectează imaginea sistemului judecătoresc în ansamblu şi pe cel al Asociaţiei Judecătorilor în parte. De asemenea, credem că este necesar şi oportun să veniţi cu propunerea ca în funcţiile de conducere ale Asociaţiei să fie selectate persoane nepătate, asupra cărora nu planează suspiciuni de obedientă, coruptibilitate sau lipsă elementară de demnitate.

Doar cei care nu s-au compromis, asupra cărora nu planează diverse suspiciuni, ar putea să vă reprezinte cu adevărat, ar fi capabili să contribuie plenar la procesul complicat, dar atât de necesar de reformare a sectorului judiciar.

Or, obţinerea unor rezultate pozitive în implementarea reformelor sunt extrem de importante pentru creşterea încrederii cetăţeanului în justiţia moldovenească, pentru crearea unui sistem practic şi efectiv, ci nu teoretic şi iluzoriu de protecţie a drepturilor omului în Moldova.

În speranţa că membrii Asociaţiei vor ţine cont de mesajul nostru sincer şi dezinteresat,

PLATFORMA CIVICĂ DEMNITATE ŞI ADEVĂR (DA)
Chisinau,
20 martie 2015