„Plahotniuc controlează tot: şi Guvern, şi Parlament, şi justiţie, şi Curtea Constituţională, şi poliţie, şi SIS, şi peste 80% din mass media din Republica Moldova. Vorbim despre un om, Vladimir Gheorghievici Plahotniuc, care a luat captivă o ţară întreagă, o ţară cu 3,5 milioane de locuitori.

De ce să strige „Jos Guvernul Filip!”? Oricât ar fi de simpli, oamenii înţeleg: Filip nu există politic, este invenţia lui Plahotniuc. De ce să strige „Jos guvernul Filip?” E ca şi cum ai striga împotriva a ceva ce nu există. Deci, e foarte normal să strige „Jos Plahotniuc!”, a declarat în cadrul unui interviu cunoscutul analist politic de la Bucureşti Armand Goşu.

Acesta susţine că la trei luni de la instalarea Guvernului Filip, rezultatele sunt mult sub aşteptări. Unele promisiuni au fost onorate, de pildă alegerea unui nou guvernator al Băncii Naţionale sau o nouă Lege a Procuraturii.

„E totuşi prea puţin. Activitatea guvernului s-a concentrat în primul rând pe consolidarea controlului politic asupra tuturor instituţiilor. Au fost schimbaţi şefi de instituţii numiţi pe vremea guvernelor trecute sau neafiliaţi politic cu oameni din Partidul Democrat controlat de Plahotniuc. Sute de instituţii centrale şi locale sunt de-a valma decapitate, iar în fruntea lor plasaţi oameni trimişi direct de la partid sau controlaţi de Plahotniuc”, a adăugat analistul politic.

Armand Goşu a menţionat că în investigarea miliardului furat, una dintre condiţiile importante pe care trebuie s-o îndeplinească Guvernul Filip, ancheta s-a limitat deocamdată la fostul premier Vlad Filat, iar subiectele în dezbatere publică sunt postările pe reţelele sociale ale lui Filat din arest şi lista de convorbiri telefonice din închisoare a acestuia.

„Câteodată mai apar imagini cu denunţătorul fostului premier, controversatul primar de Orhei Ilan Shor, care coboară în faţa procuraturii din maşini de lux, înconjurat de gărzi de corp, cu un aer de om plictisit. După trei luni de la preluarea guvernării e suficient de clar faptul că executivul condus de Filip promite mult şi face puţin, accentuează blocajul instituţional, se extinde exasperarea ca stare de spirit în Republica Moldova cu riscul unei explozii sociale în momentul apariţiei unei simple scântei” a mai spus Goşu.

Întrebat dacă actuala guvernare a încercat să discrediteze cumva Platforma Demnitate şi Adevăr la ultimul protest de pe 24 aprilie, Armand Goşu a declarat că Plahotniuc a promovat o campanie de presă dură împotriva mitingului organizat în PMAN, bazându-se pe faptul că se împlinea un an de la începutul marilor demonstraţii, deci trebuia testată capacitatea de protest a populaţiei, şi, în al doilea rând, demonstraţia se desfăşura după anunţul Curţii Constituţionale care a schimbat regulile jocului prin alegerea preşedintelui de către popor şi nu de către parlament ca până acum.

„Primul obiectiv, guvernul a încercat şi a reuşit parţial să-l rezolve prin blocarea circulaţiei microbuzelor duminică, 24 aprilie, când Ministerul Transporturilor a ameninţat şi şantajat firmele de transport călători şi chiar pe şoferi, circulaţia în multe raioane ale republici fiind blocată până seara. În acest fel, câteva mii de oameni cel puţin, nu au putut ajunge în capitală pentru a participa la proteste. Al doilea obiectiv, compromiterea Platformei şi a lui Năstase prin utilizarea provocatorilor şi a celebrilor „tituşki”, prezenţi în număr mare la Chişinău, după cum o demonstrează fotografiile, cred că a fost suspendat la intervenţia ambasadelor străine” susţine analistul de la Bucureşti.

Totodată, Goşu a spus că cel puţin două importante ambasade occidentale erau îngrijorate, având informaţii despre ceea ce se pregătea, provocări care să ducă la arestări. „În centru, pe strada 31 August, pe mulţi km, erau autobuze şi camioane cu trupe ale Ministerului de Interne. Erau militari cu pistoale mitralieră kalaşnikov în braţe. Parcă aşteptau ca demonstranţii să ia cu asalt Parlamentul. Înţeleg că le-au făcut culoar protestatarilor să se apropie de clădire, însă ei au înconjurat guvernul, prin parc, au strivit iarba, dar nu s-au apropiat de intrările din spate, tocmai pentru a nu a oferi pretext trupelor să intervină brutal. Şi mai e ceva specific demonstraţiile organizate de Platforma DA. Liderii Platformei sunt foarte suspicioşi, foarte atenţi să nu intre în rândurile lor provocatori. Vorbim de oameni care au participat la marile mitinguri din perioada lui Gorbaciov din 1989-1991, când s-a manifestat pentru limbă, pentru alfabet latin, pentru autonomie şi apoi independenţă.”

Sursa:jurnal.md