Autoritatea judecătorească din RM, controlată de oligarhie – în declin

Imagine postare

justitieTuturor instituţiilor mass-media din Republica Moldova;

În atenţia: Ambasadelor şi instituţiilor internaţionale acreditate în Republica Moldova;

Parlamentului Republicii Moldova;

Guvernului Republicii Moldova;

Consiliului Superior al Magistraturii;

Consiliului Superior al Procurorilor;

Procurorului General al Republicii Moldova.

Pe parcursul celor 23 de ani de independenta, cu vădită intensificare a procesului  în perioada de guvernare comunista, autoritatea judecătoreasca, cu cele două componente ale sale, statuate de Capitolul IX din Titlul III al Constituției R. Moldova, a fost într-un permanent declin, soldat cu pierderea definitiva a independentei sale.

Acest proces de degradare culminează astăzi, in perioada guvernării oligarhice, cu partajări politice și mafiote ale tuturor instituțiilor statului intre componentele coaliției de guvernare și profanarea dezideratului separației puterilor în stat. Pe baza de șantaj si bani instituțiile de drept au ajuns la cheremul politic și personal al șefului de facto al Partidului Democrat, supranumit și partidul șantajului, monitorizatul de interpol, beneficiarul crimelor economice de tip raider din perioadele comunista și cea care a urmat, controversatul afacerist Vladimir Plahotniuc.

Capturarea lor definitivă pentru o mare perioada de timp s-a  produs prin constituirea unor  componențe aservite ale organelor de auto-administrare ale procurorilor si judecătorilor cu invocarea sau eludarea de regulamente si strategii sumare, plătite exagerat din bugetul țării și fondurile oferite de partenerii de dezvoltare externi, mimarea și trucarea cinică a unor procese electorale democratice și chiar prin coruperea morală a unor candidați și membri desemnați.

Opinia publica națională și instituțiile internaționale au fost informate și anterior prin apelurile publice, inclusiv la conștiința autorității judecătorești al subsemnatului, despre practicile de sorginte stalinistă, în care importanță sporită o au cei ce numără voturile, nu votanții, utilizate pe larg în procesul de desemnare a Procurorului General, de alegere a membrilor si președintelui Consiliului Superior al Procurorilor și ale organelor din cadrul acestuia, de desemnare a șefilor de departamente, procuraturi specializate, raionale și de sector, etc.

Aceste tehnici au fost developate, scoase la lumina tiparului și a reflectoarelor cu lux de amănunte și de către puțina presă necapturată încă de mogulul oligarhic de obârșie și apucături comuniste, în timp ce mijloacele sale media, fie au mușamalizat și distorsionat realitatea, fie au ignorat subiectele la această tema.

O mare parte din aceste practici au suplinit mecanismul pus în mișcare și în procesul de formare a organelor de auto-administrare judecătoreasca, de desemnare a unor membri si conducători ale acestora, iar apoi și de promovare sfidătoare la instanțele de judecată de toate nivelurile a indivizilor agreați de oligarhie, a executanților unor comenzi politice și a persoanelor afiliate acestora (fii si nepoți, frați și surori, nași și fini, cumetri, prieteni de familie, colegi de facultate, etc.).

Sesizez pe aceasta cale instituțiile internaționale, presa și opinia publica din R. Moldova si cu privire la graba cu care din sistemul judecătoresc sunt lăsați sa plece, nu doar nepedepsiți, ci și fără anchetele disciplinare şi penale, inerente unui stat de drept cu un sistem judecătoresc integru, o bună parte a judecătorilor executanți ale unor comenzi politice și mafiote de rezonanță, devalizări de fonduri publice și europene, spălări de bani rusești, atentate la siguranța economica și financiara a statului prin organizarea de atacuri raider la bănci, întreprinderi private și de stat de importanță națională, condamnări politice, etc.

O altă parte a acestor scule, mai tinere, mai perfide și ipocrite, în pofida unor performanțe și aptitudini modeste, a numeroaselor condamnări ale statului la CEDO ca urmare a ilegalităților comise, sunt protejate împotriva rarelor proceduri disciplinare și promovate în funcții cheie de președinți și vicepreședinți ai instanțelor de fond, de judecători si șefi de colegii la instanțe superioare, în detrimentul unor persoane integre, cu un plus de experiență și profesionalism, dar indezirabile acestui sistem.

În același timp, în anticiparea modificărilor iminente la Legea cu privire la statutul judecătorului, privind instituirea obligativităţii testării cu poligraf a candidaţilor la funcţia de judecător (alin. (7) art.9), procesul este secondat de promovarea grabnică in sistem a prietenilor, copiilor, rudelor si afinilor celor ramași sau lăsați sa plece „onorabil”, nepedepsiți, dar şi a actualilor membri ai CSM și CSJ.

Graba este determinată de intențiile de punere în aplicare cu începere de la 1 ianuarie 2015 a măsurii ce derivă din Pilonul IV al Planului de acţiuni pentru implementarea Strategiei de reformă a sectorului justiţiei pentru anii 2011-2016 şi prevede ca toţi candidaţii la funcţia de judecător să fie testaţi la detectorul comportamentului simulat, în vederea eliminării din start a persoanelor care nu corespund înaltei funcţii de judecător.

Situația președintelui CSJ, M. Poalelungi la acest capitol este una emblematica și cunoscută întregului sistem judecătoresc. În scurta perioadă de timp de la renunțarea la mandatul de judecător al CtEDO (remunerat lunar cu peste 17 000 Euro) și preluarea de către acesta a funcției de Președinte al CSJ și membru din oficiu al CSM (pentru o remunerare oficială de nici 700 Euro), până în prezent, pe lângă promovarea judecătorilor și președinților instanțelor de judecată implicaţi în condamnările la comandă și în atacurile raider, potrivit Secretarului Comisiei Parlamentare Securitate Naţională, Apărare și Ordine Publică, chiar cu concursul său, la Curtea Supremă de Justiție, Curțile de Apel Chișinău, Bălți, Cahul, Căușeni și Comrat și în instanțele de fond au fost promovați mai mulți cumetri și prieteni ai acestuia.

Cazul promovării cumătrului și colegului sau de cameră și de facultate la Curtea Supremă de Justiție, în pofida unor rezultate submediocre ale evaluării, poate cele mai slabe din istoria justiției moldovenești, a bulversat întreg corpul judecătoresc, nu doar pe cel al Curții Supreme de Justiție, supus din inițiativa lui Poalelungi unor epurări arbitrare fără precedent.

Promovarea la funcția de președinte al Judecătoriei Râșcani a finului său de cununie, Melniciuc, judecătorul supranumit „din iad” pentru condamnarea tinerilor prin comisariate, a celui ce a numit jurnaliștii „răpănoși”, în pofida reacțiilor vehemente ale societății civile și chiar contrar voinței președintelui țării, ex-președinte CSM, este una de o perfidie inimaginabilă. În prezent, pe lista de așteptare la promovarea în funcția de judecător stă nepoata acestuia, șefă a cancelariei Judecătoriei Râșcani.

Componența actuală a Consiliului Superior al Magistraturii, similară celei precedente, dominată de majoritatea ad-hoc „administrativ-profesorala” (cei trei membri din oficiu sunt nașul-laureat al oligarhului şi fina acestuia), căreia i se alătură președintele nou ales, cu o independență grav afectată de modul impropriu în care a fost desemnat de o componență incompletă, modul în care de curând se distribuie voturile la luarea unor decizii din inițiativa politicului și, în același timp, obstrucționarea adoptării unor regulamente certe, într-o scurtă perioada de timp, au confirmat temerile exprimate de societatea civila și în special ale mediului jurisprudențial privind capturarea definitivă a autorității judecătorești de către politic și mafie și transformarea acesteia într-o structura obedientă.

O mostră elocventă de dependență a Consiliului Superior al Magistraturii și imixtiune în justiție a factorului politic, chiar prin intermediul celui supranumit de presă „VERIGA SLABĂ A MAFIEI MOLDOVENEȘTI” îl constituie modul în care a fost adoptată Hotărârea CSM, nr. 550/19, din 01 iulie 2014, cu privire la desfăşurarea concursului pentru suplinirea a trei funcţii de judecător la Curtea Supremă de Justiţie.

În pofida calificativelor înalte ale unor candidați, ale argumentelor “matematice” și raționamentelor legale, logice și de bun-simț ale judecătorilor-membri CSM cu privire la necesitatea, oportunitatea și rezonabilitatea promovării celui mai apreciat candidat conform metodologiilor legale de către structurile CSM (punctaj – 83, calificativ – foarte bine, vechime în funcție (inclusiv la Curtea de Apel) – 23 de ani), argumentul „forte” al președintelui CSJ, președinte de facto al CSM, a făcut ca printre cei promovați la curtea pe care o conduce, propuși Parlamentului Republicii Moldova pentru numire, să se afle judecători ai instanțelor de fond, inclusiv cu o vechime de doar 12 ani, cu cel mai mic punctaj, de 64 de puncte, cu calificativ inferior – bine și cu al șaselea vot obținut după încheierea numărării voturilor, spulberând astfel speranțele oricărui judecător onest de carieră.

Argumentul „forte” adus la cunoștința Consiliului l-a constituit înțelegerea ce ar fi avut-o Poalelungi (fără a specifica calitatea, dreptul și „ împuternicirile” celor peste 400 de judecători) cu fracțiunile parlamentare și faptul că una dintre fracțiuni ar fi împotriva altor candidaturi decât cele propuse, inclusiv împotriva candidaturii celei mai indicate din punct de vedere legal și moral.

În consecință,  observăm cum sub influenta factorului extern, beneficiind de aflarea în minoritate a reprezentanților aleși ai corpului judecatoresc, o majoritate desemnată politic (Procurorul General, Ministrul Justiției, Președintele CSJ și trei cadre didactice) poate oricând sancționa discreționar indezirabilii sistemului și proteja pe obedienți, promovând,  în același timp pe cei agreați de politic și mafie.

În acest context e de menționat jurisprudența recenta a CtEDO, în care Înalta Curte critică componenţa şi procedurile similare ale Consiliului Superior al Magistraturii din Ucraina. În hotărârea Oleksandr Volkov c. Ucrainei, din 9 ianuarie 2013, CtEDO a stabilit probleme sistemice grave privind funcționarea justiției și, în special, că sistemul de răspundere disciplinară judecătorească nu a asigurat separarea suficientă a justiției de alte puteri în stat și nu a asigurat garanții potrivite împotriva abuzului și aplicării greșite a măsurilor disciplinare în detrimentul independenței judecătorești. Prin urmare, Ucraina urmează să adopte anumite măsuri generale având ca scop reformarea sistemului de răspundere disciplinară a judecătorilor, inclusiv reforme legislative implicând restructurarea bazei instituționale a sistemului.

Ce se întâmplă în R. Moldova?

Toți cei ce ar trebui sa facă reforme reale, inclusiv prin inițiative de modificare a cadrului normativ vizând autoritatea judecătorească, să implementeze jurisprudența CEDO, sa elimine corupția din sistem, sunt satisfăcuți de legislația și situația actuală, în care orice decizie solicitată de cei ce i-au desemnat politic poate fi luată cu ușurință, în detrimentul unei justiții adevărate, drepte, transparente, echitabile.

Procurorul General, care în mod natural nu-și are locul în Consiliul Superior al Magistraturii, se războiește chiar la CSM cu judecătorii – șoferi,  fără a se sesiza legal sau să dea curs sesizărilor în privința torționarilor din aprilie 2009, judecatorilor raider din 2010-2012, a celor ce spală miliardele de dolari rusești, inclusiv electorali, în 2013-2014.

Ministrul Justiției, sesizat public despre acțiunile judecătorilor raider și celor ce spală miliardele mafiei rusești (unii și aceiași, de cele mai multe ori), solicitat să facă borderoul acestora și al dosarelor frauduloase, omite sa inițieze procedurile disciplinare asumate chiar de el prin hotărâri ale CSM (a se vedea Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr.490/25 din 24.07.20 12), protejând astfel indivizii promovați de șeful de odinioară al SIS, sub egida partidului comunist de guvernare. Cazul Orândaș este unul emblematic și stârnește repulsie oricărui judecător integru, dar și justițiabililor.

Președintele CSJ, invocând în mod cât se poate de cinic rigorile CEDO, vine cu inițiative năstrușnice de limitare și incriminare a libertarii de exprimare, de limitare a căilor de atac și a transparentei in justiție la examinarea în civil și penal a recursului în absenta părților, de profanare a instituției contenciosului administrativ prin instituirea unor căi suplimentare și îndelungate, menite sa ajungă în ultima instanţă, obligatoriu la curtea sa, inițiative de limitare a dreptului magistraților abuzați, persecutați și eliminați arbitrar din sistem, la contestarea actelor CSM, doar pe procedura, nu și pe fond.

O serie largă de întrebări se impun referitor la cea mai recentă fraudă din cadrul sistemului judecătoresc, dar voi insista doar pe câteva, adresate întâi de toate Procurorului General, Parlamentului Republicii Moldova, instituțiilor europene partenere:

Este sau nu intervenția lui Poalelungi un troc ilegal cu politicul?

Sunt asemenea intervenții pasibile de răspundere penală, în R. Moldova și în oricare stat european?

Au fost sau nu lezate interesele legitime ale judecătorilor cu caracteristici mult mai bune decât ale favoriților șefului CSJ și ai interlocutorilor săi politici?

Au fost lezate interesele justițiabililor prin îndepărtarea ilegală în urma trocului politic a unor judecători calificați, în beneficiul favoriților șefului CSJ și ai interlocutorilor săi politici?

Este acest pact politic al lui Poalelungi, de promovare cu orice preț a unor cadre agreate politic, un element de reformare a justiției pe bani europeni?

Coroborat cu alte asemenea cazuri, dar și cu:

– mințirea opiniei publice că în data de 7 aprilie 2012 (data intâlnirii-raider cu președintele Curții Constituționale, cu consilieri și avocați-radier) nu se afla în Republica Moldova, informație combătută de Poliția de Frontieră, factori din cadrul SIS și Parlament;

– ajungerea in lista invitaților  CtEDO a fostei sale grefiere, la un seminar predestinat cadrelor de conducere din vârful sistemului judecătoresc;

– cu semnalele presei despre:

▪ influențarea unor precedente judiciare periculoase fără precedent,

▪ implicarea în dosare economice și penale de rezonanță și influența nefastă asupra judecatorilor de la diverse instanțe naționale, dar și asupra grefei moldovenești de la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului, confirmate tot mai mult și mai mult de oameni din cadrul sistemului judecătoresc, procurori și avocați,

▪ crahul reformei judecătorești și al justiției, ajunse recipient de spălare a banilor mafiei ca urmare a generalizării și unificării părintești a practicii de spălare a banilor, a unui grup criminal de judecători, prin protejarea și promovarea acestora, a afinilor, rudelor și apropiaților săi și ai clanului oligarhic, în locul unor inițiative, demersuri și masuri de excludere a acestora din sistem și deferirii lor procuraturii,

– nu constituie un temei mai mult decât oportun pentru schimbarea acestuia din funcție?

Și în acest sens, informăm presa, instituțiile naționale și internaționale, așteptând răspunsuri pertinente atât de la autoritățile abilitate ale statului, cât și de la partenerii noștri de dezvoltare, cu adevărat interesați în primenirea sistemului capturat al justiției.

Și, de ce nu, poate chiar de la Poalelungi, care are la dispoziție mijloacele aplicate în peste 75 de state ale lumii, cele ale testării la detectorul comportamentului simulat (poligraful).

Avocat,
Andrei Năstase

sursa: jurnal.md