În timpul apropiat, transferurile băneşti ale moldovenilor care muncesc peste hotare vor scădea şi mai mult, acesta fiind principalul factor de reducere a sărăciei în Republica Moldova.

Unicul scenariu favorabil este ca atât investitorii privaţi interni, cât şi cei externi să sporească cererea pentru forţa de muncă internă, să mărească salariile şi să aducă acasă oamenii din diasporă. Acest lucru se va întâmpla numai în cazul în care Moldova va putea aborda fenomenul corupţiei şi va spori încrederea în statul de drept.

Declaraţiile aparţin directorului de ţară al Băncii Mondiale pentru Moldova, Alex Kremer, şi au fost făcute în cadrul unui interviu pentru „Osservatorio balcani e caucaso”.

„Pe termen lung, numărul oamenilor plecaţi peste hotare se va micşora, iar în al doilea rând, muncitorii din străinătate au tendinţa de a pierde treptat legătura cu cei ramaşi acasă. Drept consecinţă, transferurile sunt în scădere şi în viitorul apropiat, acestea vor scădea şi mai mult. Pe de altă parte, distribuirea pensiilor – un alt factor important de reducere a sărăciei în Moldova – se va micşora de acum înainte, deoarece există o insuficienţă de bani: noi am estimat că în cazul în care sistemul de pensii nu va reforma rata de pensionare (care reprezintă 47% din venitul unui angajat, iar acum este de aproximativ 27%), către anul 2040 aceasta va suporta doar 14% din venitul unui salariat”, a declarat Alex Kremer.

Oficialul de la Banca Mondială afirmă că aproape toate beneficiile pe care le va obţine Moldova din Acordul de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător, vor fi rezultatul reformelor pe care ţara le va implementa, astfel îmbunătăţind climatul de investiţii.

„Integrarea economică cu Rusia şi Uniunea Vamală Euroasiatică pe de o parte, şi UE, pe de altă parte, nu reprezintă o contradicţie. Moldova ar trebui să facă comerţ cu ambele părţi, deoarece are produse competitive atât pentru pieţele vestice şi cât şi cele estice. Moldova are ocazia să acţioneze în calitate de intermediar între ele: datele statisticile sugerează că sectoare precum comerţul de tranzit şi logistica sunt în creştere”, a adăugat Alex Kremer.

Expertul a adăugat că Moldova are o economie de tranziţie, cu un fel de sistem hibrid, în care s-au stabilit drepturi de proprietate privată, dar relaţia dintre stat şi piaţă rămâne politizată.

„După obţinerea independenţei s-au stabilit foarte rapid dreptul de proprietate privată şi instituţiile de piaţă, cu privatizări în masă, dar reforma instituţiilor economice şi juridice, necesară pentru susţinerea unei economii de piaţă, este în stagnare. Prin urmare, pentru consolidarea economiei de piată pe viitor, este nevoie de o maturitate instituţională”, a conchis Alex Kremer.

Sursa:jurnal.md