Cabine de vot prin cimitire la alegerile prezidenţiale din octombrie?

Imagine implicită

vot electronicCiudăţeniile se ţin lanţ în Republica Moldova. Ultima transpare din informaţiile oficiale furnizate de Comisia Electorală Centrală. Potrivit acestora, numărul persoanelor cu drept de vot în Republica Moldova este cu mult mai mare decât numărul total al populaţiei. Aceasta alimentează temerea că guvernarea oligarhică detestată (controlată de PD) ar pregăti trucarea alegerilor prezidenţiale din 30 octombrie, scrie jurnalistul Vitalie Călugăreanu, într-un editorial pe Deutsche Welle.

Potrivit statisticilor internaţionale, zilnic, Moldova este părăsită de 106 oameni, fiind ţara cu cea mai mare rată de scădere a populaţiei din lume (potrivit BBC). În fiecare oră sunt înregistrate 5 naşteri, 6 decese, iar câte patru moldoveni emigrează din cauza sărăciei.

Cu toate acestea, cu două luni înaintea alegerilor prezidenţiale, Comisia Electorală Centrală de la Chişinău a anunţat o creştere spectaculoasă a numărului cetăţenilor cu drept de vot – mai mare chiar decât numărul total al populaţiei.

Ultimul recensământ al populaţiei şi locuinţelor s-a desfăşurat în Republica Moldova în luna mai 2014. Recensământul a fost finanţat de UE. Nici până astăzi, însă, rezultatele nu au fost făcute publice, iar societatea civilă şi jurnaliştii cred că tărăgănarea anunţării rezultatelor ar avea legătură cu un plan al guvernării de manipulare a rezultatelor în interes politic propriu. Totuşi, rezultatele preliminare ale recensământului, făcute publice (parcă din greşeală) de Biroul Naţional de Statistică (BNS), arătau că în Moldova populaţia ţării a scăzut la 2.913.281 de persoane.

După apariţia acestei cifre, BNS a dezminţit informaţia, dar nu a mai anunţat o altă cifră privind numărul populaţiei. Comisia Electorală Centrală a anunţat, însă, că numărul total de alegători înscrişi în Registrul de Stat al Alegătorilor din Republica Moldova, la data de 22 august 2016, este de 3.237.032.

Risc de manipulare a voturilor

Urmare a acestei discrepanţe, reprezentanţii societăţii civile au lansat supoziţia că guvernarea (super-desconsiderată pentru corupţie) şi-ar pregăti terenul pentru falsificarea alegerilor, adică atragerea la vot a „sufletelor moarte”.

Pentru comparaţie: în 2005, în Republica Moldova erau 2,3 milioane de alegatori; în 2014 – 2,8 milioane, iar în 2016 – aproape 3,3 milioane de alegători (în condiţiile în care numărul populaţiei, oficial, descreşte dramatic şi alarmant).

Comisia Electorală Centrală a precizat că din numărul total de alegători incluşi în Registrul de Stat al Alegătorilor, doar 2 853 802 cetăţeni cu drept de vot sunt atribuiţi pe circumscripţiile electorale, restul „cuprinzând persoanele fără reşedinţă şi cetăţenii cu drept de vot domiciliaţi în unităţile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităţilor constituţionale ale Republicii Moldova”.

„Din cauza corupţiei şi incapacităţii, nici o instituţie de stat din Moldova nu funcţionează în limitele normalităţii. Statistica serveşte politica. Clasa politică, integral şi profund, foloseşte statistica pentru a se menţine la putere”, susţine analistul Gheorghe Costandachi.

„Cifra anunţată de CEC este ‘umflată’ artificial pentru a putea jongla cu rezultatul alegerilor, pentru a putea ridica artificial procentajul unui anumit candidat şi a manipula numărul de voturi în favoarea lui. Biroul Naţional de Statisitică ar trebui să vină cu date concrete în acest caz. Dar nu cred că o va face”, a menţionat, la rândul său, expertul în sociologie electorală Ion Mocanu.

„Nu avem garanţia deplină că Registrul Alegătorilor reflectă cu fidelitate şi acurateţe adevărata situaţie a alegătorilor din Republica Moldova, repetând într-un fel situaţia din 2009. Motivele sunt diverse. Mobilitatea înaltă a alegătorilor, rata de emigraţie, relocalizarea unor grupuri mari de populatie din mediul rural şi din Transnistria în oraşele de pe malul drept al Nistrului, dar nu aş exclude nici anumite interese de a exploata instrumentele statistice în scopuri partizane. Sporirea cu peste 600.000 de alegători a listelor pe care le gestionează CEC în ultimii 10 ani ridică întrebări legitime. Şi nu cred că cineva poate justifica discrepanţele năucitoare dintre populaţia activă şi numărul de 3.327.032 alegători înscrişi în Registru. Nu am văzut explicaţii plauzibile pe acest subiect”, a comentat, pentru DW, directorul IDIS „Viitorul”, Igor Munteanu.

Sursa:jurnal.md