Ce alternative are Europa daca Rusia opreste livrarea gazelor naturale
Uniunea Europeana ar putea sa interzica exporturile de gaze naturale lichefiate si sa limiteze consumul industrial de gaze naturale. Acestea sunt cateva dintre masurile de urgenta pe care UE le-ar adopta pentru a proteja alimentarea gospodariilor cu energie pe timpul iernii in cazul in care Rusia ar putea sa opreasca livrarea de gaze.
Uniunea Europeana este extrem de vulnerabila in fata Rusiei. 27% din consumul de gaze naturale este asigurat din Rusia. In schimb, primeste aproape 250 de miliarde de dolari pe an, sau, mai exact, doua treimi din veniturile guvernamentale. Moscova este, pentru Europa, cel mai mare furnizor de petrol, carbune si gaze naturale, dar gazoductele ce trec prin Ucraina sunt subiectul unor manevre politice. Moscova si Kievul se acuza, acum, reciproc ca asteapta iarna pentru a bloca livrarea de gaze. In timp ce problemele energetice cu care se confrunta Europa sunt foarte clare, solutiile nu prea exista. Pana acum, UE nu a excelat la capitolele consens si coeziune.
Daca cei care achizitioneaza petrol si carbune pot sa isi schimbe furnizorii relativ repede, sud-estul Europei isi primeste portia de gaze de la Gazprom, compania de stat controlata de la Kremlin. Nici GNL-ul nu este o solutie viabila pentru Europa. Pana acum, transporturile cu cisterne din Qatar si Algeria care aduc in Europa gaz natural lichefiat prin porturile care se afla de-a lungul Altanticului si a Marii Mediterane sunt revandute la preturi mai mari si nu sunt folosite pentru a alimenta piata interna.
Daca va fi limitat consumul industrial, economia europeana, care oricum se clatina, va fi si mai afectata. In plus, Comisia Europeana ar putea sa interzica revanzarea GNL-ului, iar acest lucru va dauna veniturilor acestor tari. Ungaria va fi una dintre tarile cele mai afectate in cazul in care consumul industrial va fi restrictionat de la Bruxelles. Guvernul a anuntat ca monitorizeaza permanent rezervele de gaze.
Problema unei eventuale intreruperi a alimentarii cu gaze naturale este ca infrastructura europeana a gazoductelor a fost construita dinspre est spre vest. Eforturile de a construi mai multe rute dinspre terminalele care sunt situate la Atlantic nu au fost suficiente intr-atat incat sa asigure cererea din iarna din sud-estul Europei.
Criza dintre Rusia si Vest in privinta drumului european pe care ar trebui sa il purceada Ucraina are potentialul sa redefineasca spectrul de securitate european. Rusia de astazi seamana cu o clasica putere europeana dinainte de cel de-Al Doilea Razboi Mondial, in sensul ca Moscova crede in suveranitatea nationala sustinuta de puterea militara. In ceea ce priveste securitatea energetica, prabusirea schimbului de gaze naturale dintre Rusia si Europa va avea efecte imediate.
Ce alternative are Europa?
Una dintre alternativele Europei este carbunele. Piata carbunelui este inundata de carbune din cauza scaderii cererii de pe pietele asiatice si a imbunatatirilor aduse in minerit in Columbia, Australia si Africa de Sud. Pretul la carbune a scazut cu peste 40% in ultimii trei ani.
Problema care apare, din nou, este infrastructura. O mare parte din tarile din centrul si estul Europei se bazeaza pe incalzirea sustinuta cu gaze naturale. Asta inseamna ca arderea carbunelui pentru a genera electricitate nu le va tine de cald gospodariilor in aceasta iarna.
O alta idee venita de la Bruxelles este ca cele 28 de state ale Uniunii, daca vor sa sparga monopolul rusesc de gaze trebuie sa dezvolte industria de exploatare a gazelor de sist si sa investeasca in noi rute care sa aduca gaz dinspre Asia Centrala in Europa.
Batranul Continent are destule resurse, spun specialistii in domeniu. Uniunea Europeana are destule rezerve incat sa se elibereze de sub dependenta fata de gazul rusesc in urmatorii 30 de ani. Suedia, Danemarca, Polonia, Bulgaria, Franta, Spania si Romania sunt bogate in gaze de sist. Rezervele Suediei ar putea sa asigure 250 de ani de productie interna. Dar fracturarea hidraulica nu are o sustinere populara in Europa. Franta si Bulgaria au interzis aceasta practica, in timp ce Olanda si Germania sunt printre tarile care au emis moratorii.
sursa: europolitics.ro