foto: jurnal.md

Guvernatorul BNM a mințit fără rușine

Despre faptul că tendințele cursului leului moldovenesc sunt imposibil de prevăzut (prognozat) am menționat în mai multe publicații, în care sau adus argumente în favoarea acestei afirmații, inclusiv despre caracterul haotic al cursul de schimb, influențat din umbră.

Leul moldovenesc se devalorizează de la oră la oră, iar Banca Națională a Moldovei nu mai poate face nimic, or a scăpat frâurile de sub control. Această situație se confirmă de mai multe fenomene și procese care au loc pe piața financiar-monetară din Moldova.

În primul rând Guvernatorul a recunoscut ieri, data de 1 iulie că nu mai deține controlul asupra situației.

Dumnealui a mințit când a afirmat că una din cauzele devalorizării leului este nivelul scăzut de transferuri de peste hotarele țării de la cei ce muncesc acolo, fapt ce ar crea deficit de valută străină pe piața valutară din Moldova. Aceasta este o aberație intenționată și poate fi dezmințită în felul următor:

Datele din tabelul de mai jos, prezentate de către Banca Națională a Moldovei, contrazic cuvintele lui Drăguțanu și confirmă concluzia că dumnealui a mințit ieri data de 1 iulie în Parlament. Din tabel de vede că transferurile de peste hotarele țării, în perioada lunilor ianuarie-mai anul curent, sunt în creștere cu 4%, sau cu aproape 22,0 milioane dolari mai mult ca în perioada similară din anul 2013. Aceasta a majorat volumul de monedă străină pe piața valutară și nu l-a redus după cum spune guvernatorul BNM.

În al doilea rând, Drăguțanu a mințit și, duce în eroare cetățenii și deputații, când invocă încă comerțul exterior ca factor care influențează devalorizarea leului moldovenesc. El a afirmat că exportul s-a redus și aceasta a majorat foarte mult deficitul de monedă străină pe piața valutară din Moldova.

Analiza detaliată constată că afirmațiile lui Drăguțanu dezorientează societatea, nu au nimic comun cu realitatea, sunt neprofesioniste și conțin erori grave, care nicicum nu pot fi comise din partea unui demnitar dintr-un stat, cu rang atât de înalt,.

Datele din tabelul de mai jos demonstrează că explicațiile guvernatorului BNM nu au nimic comun cu realitatea monetară.

Dacă comparăm surplusul de remitențe de peste hotarele țării cu diferența formată în anul curent la volumul de exporturi, atunci vedem că aceasta acoperă necesarul de valută de 1,5 ori, ceea ce dezminte încă o dată cuvintele lui Drăguțanu.

Dacă analizăm datele din tabelul de mai jos, atunci vedem că diferența dintre exporturile din 2014 față de perioada similară din anul 2013 este de doar 15 milioane dolari, iar importurile de 67 milioane dolari. Deci, ca să fie clar pentru toți, diferența dintre export și export este de 52 de milioane dolari, adică necesitatea de valută străină pentru importatorii de mărfuri este mai  mică de 3,5 ori în comparație cu reducerea volumului de exporturi, or reducerea volumului de importuri în 2014 față de perioada similară din 2013 acoperă deficitul format de diferența exporturilor de 3,5 ori.

Aceasta înseamnă că necesitatea de valută străină pentru comerțul internațional în anul 2014 a fost mai mică cu 52,0 milioane dolari, sau volumul de valută necesar importului a fost redus semnificativ, ceea ce nicicum nu putea să influențeze devalorizarea leului moldovenesc, ci invers trebuia să întărească moneda națională.

În așa fel, foarte simplu se explică situația că, evoluția comerțului extern a influențat benefic piața valutară, cea ce dezminte cuvintele lui Drăguțanu.

BNM favorizează oligarhii și cartelul bancar

Situația reală pe piața valutară este alta, decât cea prezentată, argumentată și explicată de Drăguțanu. Putem presupune că guvernatorul BNM a ajuns la limita influenței din umbră, de către unele persoane, care pe diferite căi efectuează acțiuni de influență asupra leului moldovenesc.

Fluctuațiile cursului de schimb a leului au caracter curat speculativ. Aceasta se mai confirmă și prin faptul că leul s-a devalorizat foarte mult și față de așa valute regionale cum sunt leul românesc (RON) și rubla rusească (RUR). În ultima perioadă cursul leului față de RON s-a devalorizat aproximativ cu 27%, iar față de RUR cu aproximativ 22%. Constatăm că cursul leului față de aceste monede regionale mai mulți ani la rând a fost stabil (anii 1997-20012), iar în prezent, ca prin minune, acestea au trezit mare interes. Prin aceasta se explică natura speculativă a leului.

Speculațiile sunt provocate de cartelul bancar format de 5 bănci comerciale din Moldova, controlate de unii oameni bogați.

Presupunerea că Drăguțanu a pierdut controlul asupra situației pe piața valutară se explică foarte ușor. Pe parcursul unui an de zile leul s-a devalorizat, flotând în unele perioade, însă cu tendință clară de creștere. În toată această perioadă BNM a aranjat lucrurile, în așa fel, ca cei care cumpără valută străină în volume mari să o poată din nou vinde la curs convenabil, ca mai apoi să provoace cursul mai mare ca să o cumpere din nou la un curs mai mare pentru a obține venituri din speculația cu cele 4 valute: EUR, USD, RON și RUR.

În prezent a sosit timpul unui nou val de a vinde valuta cumpărată anterior, tot de acest cartel bancar și persoane-agenți economici monopoliști. Însă BNM nu se poate opune deciziilor persoanelor din umbră, fiindcă conducerea acesteia are angajamente politice și datorii morale față de aceștia.

În concluzie putem afirma că, ne putem aștepta la noi provocări asupra cursului de schimb a leului, atât în partea de creștere cât și cea de descreștere.

Situația de pe piața valutară mai poate fi influențată și de Federația Rusă, în contextul semnării acordului de asociere a Moldovei la UE. În acest sens, nu se exclude punerea în aplicație a politicii monetare expansioniste a Federației Ruse pe piața valutară din Moldova. Astfel observăm că pe piața valutară din Rusia rubla rusească practic și-a revenit față de perioada similară a anului trecut, recuperând din raportul față de dolar și euro. Putem presupune că Rusia prin instrumentele monetare disponibile care le deține în Moldova devalorizează leul moldovenesc. Să nu uităm că piața bancară din Moldova direct sau indirect este deținută de Federația Rusă în volum de aproximativ 72%.

Leul moldovenesc invers a mai pierdut din valoarea sa față de euro și dolar aproximativ încă 12% de la începutul anului 2014, iar față de 1 ianuarie 2013 a pierdut aproximativ 27%, ceea reclamă o situație alarmantă și o nervozitate pe piața valutară.

sursa: costandachi.eu