Politică şi bani negri, o combinaţie dintre cele mai toxice cu putinţă. O combinaţie care alterează profund o societate şi care este în mod clar prezentă în societatea românească. Mai nou, o recunosc deschis lideri politici de toate culorile. Schema declanşează un adevărat principiu al domino-ului: din momentul în care un partid acceptă astfel de bani de la „donatori”, aceştia se transformă în recuperatori cu dobândă a sumelor investite. Iar mecanismele ilegale de recuperare a acestor sume i-au adus acum în faţa procurorilor DNA.

Primul scandal public legat de finanțarea unei campanii electorale a avut loc în 1995. Ion Iliescu a fost acuzat de presa vremii că s-ar fi folosit de banii din prima campanie de brand a țării – Eterna și fascinanta Românie. Vorbim de aproape șase milioane de dolari.
Ani la rând, politicienii s-au ferit să recunoască finanțarea partidelor și campaniilor lor electorale din bani negri. A fost nevoie de condamnarea lui Adrian Năstase pentru a pune pe tapet această problemă. În dosarul „Trofeul calității”, fostul premier a fost acuzat că a strâns, în mod ilegal, peste 1,6 milioane de euro pentru campania sa electorală din 2004. Banii proveneau din taxele de participare cerute unor firme prezente la concursurile de specialitate organizate de Inspectoratul de Stat în Construcții.

Relu Fenechiu, fost ministru şi deputat PNL: A închide un prim-ministru pentru o chestiune pe care mulți politicieni au făcut-o mi se pare o mare greșeală, au găsit diverse forme pentru a-și finanța campaniile electorale din surse negre.

A urmat condamnarea miliardarului Ioan Niculae pentru finanţarea ilegală, cu un milion de euro, a campaniei social-democratului Mircea Geoană din 2009. În schimbul banilor, fostul șef al Consiliului Județean Brăila, social-democratul Gheorghe Bunea Stancu, promitea că va influenţa desemnarea miniştrilor economiei și a şefilor Romgaz şi Transgaz. Fostul şef de campanie, Viorel Hrebenciuc, a susţinut că Mircea Geoană ştia cum i se finanţează campania prezidenţială. În același an, sediul de campanie al candidatului Mircea Geoană, precum și cel al PSD sector 5 București, ar fi fost renovate cu bani primiți ca mită de Marian Vanghelie. Tot cu astfel de bani ar fi fost strânse, contracost, semnăturile necesare înregistrării unui candidat la alegerile europarlamentare din anul 2014 și plătite unele manifestări electorale organizate de fostul primar.
În 2008, Vanghelie avea venituri oficiale anuale de peste 25.000 de lei, dar cheltuia aproape un milion, din care 90.000 de lei au fost donați către PSD.
Fost ministru al Comunicaţiilor, Gabriel Sandu a fost pus în această funcţie special pentru a aduce bani la PDL. Potrivit propriilor declaraţii, în timpul mandatului său a contribuit cu circa cinci milioane de euro la trezoreria de partid. Banii ar fi fost folosiţi atât pentru parlamentarele şi europarlamentarele din 2008, dar şi pentru campania prezidenţială a lui Traian Băsescu din 2009.
În acest proces, Gabriel Sandu ar fi fost asistat de alți oameni de afaceri, precum Dorin Cocoș, implicat direct în scandalul Microsoft. În rechizitoriul întocmit de procurori, Cocoș arată că a dat PDL, fără nicio chitanță, peste două milioane de euro pentru campania prezidențială din 2009.

Fostul șef al CJ Buzău, Cristinel Bîgiu, ar fi folosit și el o parte din banii dobândiți din infracțiuni pentru campania din 2008 a fostului candidat liberal la prezidențiale, Crin Antonescu. Dintr-o mită de un milion de euro, 250.000 ar fi luat calea trezoreriei PNL.
Omologul său de la Mehedinți, social-democratul Adrian Duicu, dona, în 2013, 36.000 de lei la partid, aproape 90% din câștigurile familiei declarate pe acel an. În 2014, ministrul Eugen Nicolicea îl acuza pe Mircea Geoană că, în 2009, a primit de la Duicu 40.000 de euro ca să-l excludă de la șefia PSD Mehedinți.

Un alt politician care a recunoscut practica banilor negri a fost Elena Udrea. Dar numai după ce împotriva fostului ministru au început anchetele. „Când am spus că toate partidele se finanțează din bani negri, toată lumea m-a acuzat pe mine. (…) Ne mirăm de fiecare dată și ascundem mizeria sub preș. (…) E o realitate. (…) Este vina tuturor. Și a celor care acceptă pungile din campanie, și a politicienilor”, spunea, recent, Elena Udrea.

Aflată sub control judiciar în dosarul „Gala Bute”, Elena Udrea a făcut, în perioada 2011-2012, zeci de donații fără chitanțe în valoare totală de 1.537.200 lei. Alți 265.000 de lei au fost înregistrați în catastifele PDL, ca donații în numele unor persoane care nu dispuneau de veniturile pentru astfel de sume.

Urmărit penal pentru luare de mită şi abuz în serviciu, despre președintele CJ Prahova, Mircea Cosma, se spune că lua comisioane ilegale de 10% din valoarea fiecărui contract cu statul. Banii s-ar fi dus la PSD.
Cu un buget de un miliard de euro anual la nivelul Primăriei de Sector 1 a Capitalei, rețeaua liberală Moisescu-Chiliman și-ar fi luat partea ani la rând din orice contract de achiziție publică atribuit vreunei firme. Potrivit procurorilor, 10% din fiecare mită primită lua calea filailei PNL de sector, condusă de cei doi politicieni.

Sebastian Ghiţă, deputat: Partidele sunt croite prost. Ele generează oameni care nu sunt crescuți pe criterii de performanță, ci pe criterii de clientelism de corupție. Vă referiți la bani negri? Numai de bani negri, să nu ne ascundem după deget.
În prezent, Sebastian Ghiţă este acuzat de mai multe infracţiuni, printre care „spălarea” a circa 130 milioane de lei. 279.000 de lei din banii economisiţi astfel au fost folosiţi pentru coruperea alegătorilor prahoveni cu tigăi, pentru a-l vota ca deputat la alegerile din 2012. În 2014, Ghiţă ar fi folosit 350.000 de euro pentru o campanie de influenţare a alegătorilor din Republica Moldova, în beneficiul candidatului prezidenţial Victor Ponta.

Condamnările care au fost decise în instanţă în ultimii ani în aceste cazuri de finanţări ilegale sunt recunoașteri ale unei rea¬li¬tăți. Dar dincolo de acest prag nu se trece. De fiecare dată, tabăra adversă cere la TV demisia rivalilor, lăsând impresia unui război pe viață și pe moarte. În Parlament, însă, legea finanţării partidelor politice a fost modificată pentru a lăsa mână liberă finanţărilor mascate, sub umbrela împrumuturilor primite de la persoanele fizice şi juridice. În fapt, banii negri pot fi acum spălaţi ca bani de campanie, decontaţi de stat.

Sursa:digi24.ro