Purtătorul de cuvânt al CE, Margaritas Schinas, a declarat pentru Gândul că preşedintele român Klaus Iohannis şi noul preşedinte al Comisiei, Jean-Claude Juncker, vor discuta despre MCV săptămâna viitoare, la Bruxelles. Declaraţiile preşedintelui Iohannis, de la şedinţa CSM de marţi, despre nevoia ca „obiectivul major al sistemului judiciar” să fie ridicarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) este o dovadă că „obsesia preşedintelui Băsescu de a scăpa de MCV” s-a perpetuat şi în noua conducere de la Palatul Cotroceni, a comentat pentru Gândul Cristian Ghinea, directorul Centrului Român pentru Politici Europene (CRPE). „Preşedintele Iohannis a fost prost sfătuit şi preia acelaşi cadru mental prost al preşedintelui Băsescu”, a criticat Ghinea, care a contribuit la mai multe analize şi cercetări cu privire la rolul MCV pentru consolidarea luptei anticorupţie în România. Gândul vă prezintă, în continuare, o analiză a acestui instrument impus de UE României şi Bulgariei pentru a putea adera, în 2007, la spaţiul comunitar, precum şi principalele reacţii la declaraţiile preşedintelui Iohannis pe acest subiect.

Aderarea României şi Bulgariei la Uniunea Europeană în 2007 s-a făcut fără ca cele două ţări să fi întrunit toate condiţiile necesare (spre exemplu: lupta anticorupţie, în cazul României; combaterea crimei organizate, în cazul Bulgariei). Acesta a fost motivul pentru care, în loc să amâne extinderea UE, statele membre au creat un nou instrument, un mecanism post-aderare pentru România şi Bulgaria.

Concret, Comisia Europeană a creat acest Mecanism de cooperare şi verificare prin Decizia 2006/928CE din 13 decembrie 2006, tocmai pentru a accelera progresele celor două ţări în domeniile vizate.

Aşa a apărut Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV), cel despre care preşedintele Klaus Iohannis a declarat, marţi, în faţa membrilor CSM, că trebuie să scăpăm. În pofida luptelor politice purtate în jurul acestui instrument de-a lungul anilor, este incontestabilă contribuţia sa la reformele din România şi Bulgaria, spun experţii şi membrii sistemului judiciar. Aşa se face că declaraţiile preşedintelui Iohannis au atras imediat critici din partea celor care consideră că progresele înregistrate în ultima perioadă în România la capitolul anticorupţie se datorează şi MCV, iar reformele nu sunt nicidecum ireversibile.

„Preşedintele Klaus Iohannis a fost prost sfătuit”

„Preşedintele Klaus Iohannis a fost prost sfătuit şi preia acelaşi cadru mental al preşedintelui Traian Băsescu”, a declarat, pentru gândul, Cristian Ghinea, preşedintele Centrului Român pentru Politici Europene, think-tank românesc care a analizat în repetate rânduri impactul MCV în România. Susţinător al rolului acestui instrument în crearea sau consolidarea unor instituţii precum ANI şi DNA, Ghinea cataloghează declaraţiile lui Klaus Iohannis despre ridicarea MCV drept „foarte proaste”.

Principala problemă, spune el, este că scăparea de MCV continuă să fie, pentru autorităţile de la Bucureşti, un obiectiv în sine. Scopul trebuie, însă, să fie să ne asigurăm că am îndeplinit obiectivele pe care ne-am angajat că le vom atinge.

„Este aceeaşi obsesie pe care a făcut-o şi Traian Băsescu, de a scăpa de MCV. Şi preşedintele Băsescu avea această obsesie şi în 2012 (în timpul celei de-a doua suspendări, n.red.) i-a părut rău că a avut-o”, a comentat Ghinea, care, la scurt timp după alegerile prezidenţiale, lansa, în prezenţa lui Klaus Iohannis, Indexul Sustenabilităţii DNA. Indexul este o cercetare care argumentează inclusiv că MCV este un instrument foarte important pentru DNA şi că România a beneficiat considerabil de pe urma lui.

„Dacă îi întrebi pe cei care vor asta ce motiv au, spun că afectează prestigiul ţării. Cred că ar trebui să ne preocupe mai multe ce se întâmplă cu ţara decât prestigiul ei”, ne-a mai spus Cristian Ghinea.

Tot despre „obsesia” ridicării MCV a vorbit şi Monica Macovei: „Reamintesc că DNA există şi lucrează astăzi tocmai datorită MCV, pentru că obsesia majorităţii clasei politice este de ani de zile eliminarea DNA. MCV există pentru că Parlamentul şi politicienii nu au voinţa politică de a lupta cu corupţia, amână sau blochează ridicarea imunităţii sau încearcă graţierea colegilor de după gratii”, a declarat Macovei, pe Facebook.

Livia Stanciu: „Încă se impune menţinerea MCV. Sunt multe obiective care nu sunt finalizate”

Şi preşedinta Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Livia Stanciu, a vorbit, după şedinţa la care a participat şi Klaus Iohannis, despre importanţa menţinerii MCV. „Din punctul meu de vedere, încă se impune menţinerea Mecanismului de Cooperare şi Verificare, pentru că încă sunt multe obiective care nu sunt finalizate. Sigur că tindem, şi sub acest aspect sunt de acord cu ceea ce a spus preşedintele statului, că tindem pentru ridicarea acestui mecanism, dar el încă se impune a fi menţinut, pentru ca toate obiectivele sunt stabilite şi au fost stabilite de comun acord, pentru că eu îl socotesc în principal şi l-am socotit mecanism de cooperare şi subsidiar doar de verificare, iar reprezentanţii Comisiei Europene, cel puţin în ceea ce priveşte activitatea instanţelor, au demonstrat acest lucru, de aceea cred că se impune a fi menţinut”, a spus preşedinta Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), citată de Mediafax.

De altfel, îngrijorarea cu privire la declaraţiile preşedintelui Iohannis nu s-a născut din afirmarea nevoii de a nu mai avea rapoarte pe Justiţie, MCV nefiind oricum un instrument perpetuu. Criticii consideră îngrijorătoare mai degrabă graba sugerată de preşedinte: „A venit momentul, la opt ani de la instituirea MCV-ului, ca România să fie evaluată cu obiectivitatea pe care o merită şi să se constate că acele condiţionalităţi, sub rezerva îndeplinirii cărora am devenit stat membru, au fost îndeplinite. Cred că unul din obiectivele majore ale sistemului judiciar trebuie să fie ridicarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV)”, a declarat Iohannis, în faţa membrilor CSM, adăugând că, pentru îndeplinirea acestui obiectiv, „toate instituţiile din justiţie dar şi Parlamentul şi puterea executivă trebuie să îşi dea concursul pentru ca atunci când actualul CSM şi actualul Parlament îşi termină mandatele (2016, n.red.), să poată bifa această reuşită”.

De precizat că ideea ridicării MCV nu este nouă. Dincolo de declaraţiile lui Traian Băsescu pe acest subiect, propunerea a fost făcută şi în 2012, şi de Mihai Răzvan Ungureanu, la acea vreme premier, actualmente consilier onorific al preşedintelui Iohannis. A existat, în urmă cu trei ani, o adevărată ofensivă diplomatică din partea României pe lângă executivul european, pentru a se obţine ridicarea sau „regândirea MCV”. „Credem că, în vară, în iulie, vom putea oferi toate argumentele tehnice necesare pentru a regândi MCV pe cu totul alte coordonate”, explica Ungureanu, în martie 2012. Vara lui 2012 nu l-a mai prins, însă, la Palatul Victoria pe Mihai Răzvan Ungureanu.

În replică, ambasadorul Germaniei în România de la acea vreme, Andreas von Mettenheim, declara că MCV-ul „trebuie să ramână, pentru că meritele lui sunt mai importante decat inconvenientele”. „Cei care cer renunţarea la MCV sunt tot mai mulţi în Romania. Deşi am o anumită înţelegere pentru argumentul că România nu vrea să fie supusă unei proceduri despre care consideră că ar trebui mai degrabă aplicată altor state membre, cred cu tărie că mecanismul trebuie menţinut. Meritele sale depăşesc de departe inconvenientele. El este un instrument foarte valoros în stabilizarea eforturilor pentru reforma şi fără îndoială că este foarte util în mâinile celor care cer reforma”, spunea fostul ambasador german.

Comisia Europeană, pentru Gândul: Iohannis şi Juncker vor vorbi săptămâna viitoare despre MCV

Contactat de gândul, Margaritas Schinas, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, a declarat că executivul UE nu va avea un comentariu pe acest subiect până săptămâna viitoare, când Klaus Iohannis se va întâlni cu noul preşedinte al Comisiei, Jean-Claude Juncker. Cei doi lideri, ne-a confirmat oficialul european, vor discuta, şi despre MCV.

De precizat că şi Juncker declara, într-un interviu pentru Agerpres din mai 2014, când încă era candidat la şefia CE, că şi-ar dori ridicarea MCV până la sfârşitul mandatului său de preşedinte, în 2019. Deocamdată, Juncker a indicat că pune preţ pe acest instrument, dat fiind că l-a pus pe Frans Timmermans, vicepreşedinte CE şi mâna dreaptă a luxemburghezului, să gestioneze rapoartele pe Justiţie pentru România şi Bulgaria.

Şi Bulgaria vrea să scape de MCV

La rândul lui, ministrul bulgar de Externe, Daniel Mitov, a cerut şi el ridicarea MCV (rapoartele României şi Bulgariei sunt cuplate). El a avut o întrevedere, în luna decembrie, cu ambasadorul român la Sofia, Anton Păcureţu. Cu acea ocazie, Mitov a făcut apel la colaborarea României şi Bulgariei pentru a scăpa de acest instrument şi a face progrese în vederea aderării la spaţiul Schengen.

Deşi atât Bulgaria, cât şi România, au pus problema ridicării MCV, la nivelul Comisiei Europene s-a discutat despre implementarea unui sistem asemănător pentru toate statele membre UE. Concret, încă din 2012, fostul comisar pe Justiţie, Viviane Reding, a deschis acest subiect, propunând atunci, pentru prima dată, ca un astfel de mecanism să monitorizeze sistemul judiciar din cele 28 de state membre. În cazul în care ar exista derapaje, sancţiunile să nu fie luate dintr-odată, ci în trei paşi.

Ultimul raport MCV al Comisiei Europene a fost publicat în ianuarie 2014, următorul fiind aşteptat în ianuarie 2015.

O confuzie: Schengen şi MCV
Trebuie spus că, la nivel formal, aderarea la spaţiul Schengen şi rapoartele MCV sunt două subiecte diferite. Ele au ajuns să fie corelate în spaţiul public după ce unele state membre care nu voiau România şi Bulgaria în spaţiul Schengen au făcut această condiţionare informală a aderării de rapoartele pe Justiţie.
Poziţia oficială a Comisiei Europene – şi a actualei, dar şi a Comisiei Barroso – este că România a îndeplinit condiţiile pentru a accede în acest spaţiu. În ciuda sprijinului majorităţii statelor membre, nu a existat, în toţi aceşti ani, unanimitatea necesară pentru a se face acest pas.
MCV, deci, nu este legat de Schengen, iar impresia care se creează în anumite declaraţii politice că, dacă nu ar fi rapoartele pe justiţie, am accede la spaţiul Schengen, este una eronată.

De ce am ajuns să avem MCV

Odată cu aderarea la Uniunea Europeană a României şi Bulgariei, una dintre condiţiile cu care cele două state au rămas restante a fost, în mare, reforma sistemului judiciar. În acest sens, s-a convenit ca România şi Bulgaria să fie acceptate în UE, dar ca justiţia şi reformarea ei să fie monitorizate, pe o perioadă limitată, prin raportul Mecanismului de Cooperare şi Verificare.

„Înainte de 2007, Comisia Europeană nu a recomandat o amânare a aderării, dar a creat un nou mecanism post-aderare pentru România şi Bulgaria, aşa-numitul „mecanism pentru cooperare şi verificare”. Acest mecanism era menit să asigure că cele două ţări vor continua reformele după aderare. Dacă nu reuşeau acest lucru, Comisia menţinea opţiunea de a activa clauza de salvgardare. Existau două clauze pentru România: una pentru agricultură şi a doua pentru reforma judiciară şi anticorupţie. Odată activată clauza de salvgardare, statele membre nu erau obligate să recunoască deciziile judecătoreşti din România. Comisia Europeană a stabilit patru obiective de referinţă pentru a evalua progresele României în reforma judiciară, trei dintre acestea referindu-se la necesitatea de a continua eforturile anticorupţie”, explică CRPE, într-o analiză a MCV, publicată în 2010.

Primul raport MCV

La doar şase luni de când România şi Bulgaria au intrat în UE, pe 27 iunie 2007, Comisia Europeană publica primul raport MCV. În ce priveşte situaţia României, experţii europeni subliniau că s-au făcut progrese la capitolul reformei justiţiei, dar nu suficiente. Concret, Comisia Europeană a făcut referire la rezultatele înregistrate de Consiliul Superior al Magistraturii ca fiind „primele efecte notabile pentru stabilirea unei jurisprudenţe coerente”. Partenerii europenei au avertizat, în 2007, că România trebuie să facă eforturi şi mai mari atât în reforma justiţiei, cât şi în lupta anticorupţie.

Totodată, Executivul european a subliniat, în primul raport, nevoia ca Agenţia Naţională de Integritate (ANI) să devină operaţională, subliniind îngrijorări cu privire la independenţa instituţiei şi puterea de a investiga şi de a da sancţiuni.

În ce priveşte combaterea corupţiei la nivel înalt, Comisia Europeană a atras atenţia, în 2007, că într-adevăr au fost începute investigaţii, dar că nu existau încă şi sentinţe, motiv pentru care se considera că România nu făcuse încă suficiente progrese în combaterea corupţiei.

Un alt aspect “îngrijorător” subliniat încă din 2007 de către Comisia Europeană era şi “absenţa unei practici unitare” în cazul retrocedărilor ilegale şi a restituirii proprietăţilor, domeniu în care abia în 2014 au început să se facă progrese. Amintim aici că fosta şefă a DIICOT, Alina Bica, şi fosta şefă a ANRP, Crinuţa Dumitrean, se află în arest preventiv, fiind acuzate, alături de alţi inculpaţi, de prejudicierea bugetului cu peste 61 de milioane de euro pentru supraevaluarea unui teren al omului de afaceri Stelian Gheorghe.

„În perioada 2007-2008, Parlamentul a încercat să limiteze puterea instituţiilor anticorupţie create prin condiţionalităţile UE. Deşi lăuda eforturile depuse de procurorii DNA, Comisia aducea critici celorlalte instituţii: în cele două rapoarte publicate în 2008, Comisia observa că niciun caz de înaltă corupţie nu a fost finalizat (rapoartele CE din februarie şi iulie 2008). Sancţiunea ataşată MCV nu a fost activată, dar monitorizarea a fost prelungită până cel puţin în 2010. În cele două rapoarte publicate în 2008, Comisia observa că niciun caz de înaltă corupţie nu a fost finalizat (rapoartele CE din februarie şi iulie 2008). Sancţiunea ataşată MCV nu a fost activată, dar monitorizarea a fost prelungită până cel puţin în 2010”, aminteşte un raport al CRPE din 2010.
Episodul din vara lui 2012

„În iulie 2010, Comisia Europeană a emis cel mai critic raport de la începutul MCV-ului. Criticile privitoare la aspectele tehnice au fost completate de consideraţii generale care acuzau România că nu şi-a respectat angajamentele asumate înainte de aderare. Acest nou val de critică completat de poziţiile câtorva state membre care au sugerat corelarea rapoartelor de monitorizare pe justiţie cu accederea ţării la spaţiul Schengen au avut un impact imediat asupra Bucureştiului. În afara intervenţiilor menţionate mai sus care au dus la salvarea ANI, alte câteva măsuri au fost adoptate în urma raportului Comisiei”, se mai arată în lucrarea CRPE.
La fel de dur avea să fie şi raportul MCV din ianuarie 2013, care includea perspectiva Comisiei asupra războiului politic din vara lui 2012, când USL a demis forţat Avocatul Poporului şi preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, mergând până la o suspendare forţată a lui Traian Băsescu din funcţia de preşedinte. Mulţi lideri internaţionali, inclusiv fostul comisar european pentru Justiţie, Viviane Reding, au criticat „atacurile la adresa statului de drept”, criticile regăsindu-se şi în raportul MCV din 2013.
„Una dintre marile preocupări în timpul verii a fost dovada clară că încă există presiuni asupra insituţiilor judiciare şi lipsă de respect faţă de independenţa justiţiei”, se arăta în raportul respectiv, în care europenii atrăgeau atenţia şi asupra faptului că Guvernul a dat prea multe ordonanţe de urgenţă, trecând peste autoritatea Curţii Constituţionale.

Ultimul raport pe Justiţie

Tot în 2013, în luna decembrie, un alt scandal din România atrăgea criticile Comisiei, vizibile în MCV. Este vorbea despre aşa-numita “Marţea Neagră”, când parlamentarii au adoptat pe şest o serie de modificări controversate la Codul penal, dar şi o lege privind amnistia şi graţierea, în special a faptelor de corupţie.
Astfel, în raportul MCV din ianuarie 2014 s-a putut observa cum europenii arătau că România “a făcut câteva progrese, dar nu suficiente”, cerând ca reforma să fie accelerată în funcţie de recomandările Comisiei. “Istoria MCV-ului de până acum arată că progresul făcut nu este unul sustenabil, astfel că reuşitele dintr-o anumită zonă pot fi constrânse sau chiar anulate de eşecurile din altă zonă”, se arăta în raportul MCV, amintind că deciziile Parlamentului din decembrie 2013 arată că “principiile şi obiectivele reformei fundamentale sunt contestate în continuare”.

Sursa:gandul.info