Rolul structurilor oligarhice în viaţa politică a ţării, îndeosebi în procesul electoral, lipsa rezultatelor în lupta împotriva corupţiei, sistemul obscur de finanţare a partidelor politice şi a campaniilor electorale, monopolul asupra mai multor instituţii media şi lipsa de transparenţă a surselor de finanţare a acestora.

Sunt îngrijorările exprimate de delegaţia Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) care a efectuat o vizită la Chişinău pentru a evalua campania electorală şi pregătirile pentru scrutinul prezidenţial din 30 octombrie.

Oficialii europeni au ajuns la aceste concluzii după întrevederile pe care le-au avut cu potenţialii candidaţi prezidenţiali sau reprezentanţii acestora, delegaţia parlamentară a Republicii Moldova la APCE, preşedintele şi membrii Comisiei Electorale Centrale, preşedintele şi membrii Consiliului Coordonator al Audiovizualului, reprezentanţi ai societăţii civile şi ai comunităţii internaţionale.

„Delegaţia a remarcat că, indiferent de sensibilităţile geopolitice, un şir de îngrijorări profunde şi persistente evocate anterior în recomandările Adunării Parlamentare şi rapoartele de observare a alegerilor, rămân în continuare nesoluţionate. În special, lipsa rezultatelor în lupta împotriva corupţiei; sistemul obscur de finanţare a partidelor politice şi campaniilor electorale, inclusiv finanţarea externă; monopolizarea mai multor instituţii media şi lipsa transparenţei în ceea ce priveşte sursele de finanţare ale acestora; rolul jucat de structurile oligarhice în viaţa politică a ţării, în deosebi în procesul electoral. De asemenea, delegaţia pre-electorală a fost informată cu privire la implicarea bisericilor ortodoxe în campania electorală în susţinerea anumitor candidaţi. În acest sens, delegaţia reaminteşte necesitatea respectării principiului separării bisericii de stat”, se arată într-un comunicat de presă al delegaţiei APCE.

În ceea ce priveşte legislaţia electorală, delegaţia preelectorală a APCE a constatat că amendamentele operate în legislaţia electorală în 2016 ar trebui să permită desfăşurarea scrutinului prezidenţial în conformitate cu standardele Consiliului Europei, dacă acestea vor fi aplicate in mod corespunzător. Cu toate acestea, în pofida adoptării reglementărilor care limitează concentrarea proprietăţii media, aceste reglementări nu vor deveni pe deplin funcţionale până la expirarea licenţelor în vigoare.

„Cu referire la procedura de colectare a semnăturilor, mai mulţi interlocutori au informat delegaţia pre-electorală despre utilizarea abuzivă a resurselor administrative, in mare parte, in favoarea candidatului Partidului Democrat. În special, au fost a fost emise alegaţii precum că administraţiile unor instituţii publice, cum ar fi Poşta Moldovei, Moldtelecom, Moldovagaz, precum şi ale unor şcoli şi instituţii medicale, au exercitat presiuni asupra propriilor angajaţi pentru a semna în listele de semnături. De asemenea, au fost relatate cazuri de utilizare abuzivă a resurselor administrative de către autorităţile locale în favoarea altor potenţiali candidaţi. Delegaţia Adunării Parlamentare condamnă cu fermitate astfel de practici, care ar trebui excluse din campania electorală, şi reaminteşte necesitatea depolitizării instituţiilor statului, fapt solicitat anterior de APCE. Candidaţii independenţi sau exponenţii unor partide mici şi-au exprimat nemulţumirea faţă de numărul necesar de semnături şi distribuirea lor geografică, şi faţă de perioada scurtă a campaniei electorale”, se mai spune în concluziile APCE.

În ceea ce priveşte înregistrarea alegătorilor, delegaţia APCE afirmă că unii interlocutori şi-au manifestat îngrijorarea faţă de creşterea constantă a numărului de alegători începând cu 2005, în timp ce numărul persoanelor care emigrează din Republica Moldova este în creştere. Adunarea Parlamentară, în rapoartele de observare anterioare, şi Comisa de la Veneţia în opiniile emise, şi-au exprimat îngrijorările privind lipsa de transparenţă a criteriilor pentru determinarea numărului secţiilor de votare din străinătate. Ca răspuns la aceste îngrijorări, prin modificările legislative recente, au fost stabilite două criterii pentru determinarea numărului de secţii de votare din străinătate: numărul alegătorilor care au participat la scrutinul precedent şi rezultatul înregistrării electronice prealabile a alegătorilor de peste hotarele ţării. În opinia mai multor interlocutori, aceste criterii par a fi insuficiente pentru a asigura dreptul alegătorului de a participa efectiv în alegeri şi nu reprezintă în mod proporţional alegătorii care locuiesc in diferite ţări.

Referitor la reflectarea climatului campaniei electorale în mass media, în opinia mai multor interlocutori, în pofida existenţei unui număr mare de instituţii media care deţin zeci de posturi TV, pluralismul media poate fi calificat drept limitat din cauza rolului dominant al unui holding media afiliat unuia din partidele politice. În acest sens, Adunarea Parlamentară aminteşte despre prevederile Codului Audiovizualului care obligă toţi radiodifuzorii să asigure reflectarea egală, echitabilă şi imparţială a tuturor candidaţilor electorali în mass media. Reflectarea imparţială în mass media şi gradul înalt de concentrare a proprietăţii asupra mijloacelor de informare au fost evocate anterior în rapoartele APCE drept probleme care reprezintă motive serioase de îngrijorare. Adunarea Parlamentară regretă faptul că, în pofida invitării mai multor instituţii media, inclusiv a companiei publice de radiodifuziune, majoritatea instituţiilor nu au onorat invitaţia. Delegaţia invita, în special, radiodifuziunea publică să asigure accesul egal şi reflectarea corectă a tuturor candidaţilor electorali înregistraţi.

Unul din motivele principale a crizei politice de lungă durată în Moldova reprezintă lipsa încrederii în instituţiile publice ca rezultat al multiplelor scandaluri de corupţie, inclusiv a scandalului bancar major cu repercusiuni de natură politică. Acest aspect este deosebit de îngrijorător în contextul unei ţări care se confruntă cu grave probleme economice şi sociale şi un nivel ridicat al sărăciei. Un procent considerabil al populaţiei este convins că faptele de corupţie sunt o practică obişnuită în Republica Moldova. In ceea ce priveşte finanţarea campaniei electorale, în 2015 au fost efectuate modificări legislative substanţiale abordând unele recomandări făcute de Grupul Statelor împotriva corupţiei (GRECO). Deşi reglementările legale privind finanţarea campaniei electorale şi a partidelor politice au fost îmbunătăţite, în opinia mai multor interlocutori, resurse financiare considerabile pot fi utilizare în afara oricărui control.

Delegaţia APCE a îndemnat autorităţile să întreprindă masuri necesare în vederea asigurării condiţiilor egale de campanie pentru toţi candidaţii electorali înregistraţi.

De asemenea, se anunţă că o delegaţie a Adunării Parlamentare formată din 22 de membri va reveni in Moldova pentru observarea alegerilor prezidenţiale din 30 octombrie 2016.

Din componenţa delegaţiei vor face parte Elisabeth Schneider-Schneiter, Şefa delegaţiei (Elveţia, PPE/DC), Stefan Schennach, membru (Austria, SOC), Meritxell Mateu, membru (Andora, ADLE), Suat Önal, membru (Turcia, CE) şi Lotta Johnsson Fornave, membru (Suedia, GUE).