Construcţia unei magistrale de metroul în Timişoara, cel mai mare oraş din vestul ţării, ar putea începe în 2015 şi ar urma să lege centrul oraşului de aeroport, conform autorităţilor locale.

Primarul Timişoarei, Nicolae Robu, a declarat că a decis realizarea unei linii de metrou cu o lungime de 8 kilometri, care să lege centrul oraşului de aeroport. Proiectul urmează să intre în planul de buget pentru perioada 2014-2020, sursa de finanţare nefiind încă cunoscută, relatează Timiş Online.

„Asta e soluţia – liniile de cale ferată trebuie să fie duse în subteran, şi cu această ocazie sigur că se va realiza şi o conexiune tip metrou între câteva puncte cheie ale oraşului nostru: Gara de Nord, zona mall, Gara de Est, aeroportul, toate pot ajunge să fie legate şi se va putea face repede şi la preţuri convenabile aşa ceva. Sunt acele utilaje cârtiţă care străpung munţii, merg pe sub mări, pe unde vrei”, a spus Robu, în vara anului trecut.

Linia de metrou va porni de la Gara de Nord, va ajunge la Gara de Est şi se va termina la Aeroportul Internaţional Timişoara. Aeroportul din Timişoara a raportat în 2013 un trafic de circa 750.000 de pasageri, cu jumătate de milion mai puţin faţă de nivelul din urmă cu doi ani. Din traficul total, 340.000 de pasageri au zburat cu Wizz Air şi 100.000 cu Carpatair. „O conjunctură nefavorabilă pentru aeroport a constituit-o declinul volumului de trafic al companiei Carpatair în România, ceea ce a afectat negativ volumul de pasageri şi veniturile aeroportuare, în condiţiile în care Timişoara reprezenta în trecut baza de operare a companiei aeriene”, se arată într-un document al aeroportului „Traian Vuia”.

Metroul din Timişoara ar putea avea cinci staţii: Gara de Nord, Iulius Mall, Gara de Est, Grădina Zoologică, Aeroport, a declarat pentru gândul Nicolae Robu, primarul oraşului Timişoara. Acesta spune că soluţia mutării transportului urban în subteran este singura soluţie viabilă pentru oraş.
„Municipiul Timişoara este rupt în două la ora actuală de liniile de tren. Situaţia creează mari disfuncţii, întrucât numărul de traversări ale acestor linii este foarte redus –două subtraversări şi două treceri la nivel- sensibil mai redus chiar decât numărul trecerilor peste Bega, la rândul lor departe de a fi suficiente”, arată Nicolae Robu. Acesta spune că are trei soluţii pentru rezolvarea problemei transportului în Timişoara: ridicarea liniilor de tren pe estacadă, mutarea liniilor de tren în afara oraşului sau ducerea liniilor de tren în subteran.Edilul arată că Primăria Timişoara a realizat o analiză din perspectivă tehnică, economică, estetică, funcţională, dar şi din punct de vedere al dezvoltării urbane , iar concluzia acestei analize este că transportul subteran este „soluţia optimă” pentru transport pentru Timişoara, conform gândul.

Judeţul Timiş, cel mai mare judeţ al României din punctul de vedere al suprafeţei, a devenit în ultimii ani „kilometrul zero“ al industriei de componente auto din România, atrăgând giganţi precum Continental, Delphi Packard sau TRW Automotive, care fac fiecare în această regiune afaceri de peste un miliard de lei, arată o analiză a Ziarului Financiar. Cele peste 19.000 de companii active în judeţul Timiş au avut afaceri de 8,8 mld. euro în 2012 şi aproape 200.000 de angajaţi, arată datele de la Registrul Comerţului. Astfel, ca valoare a rulajelor realizate de companiile din judeţ, Timişul se află pe po¬ziţia a patra în România, după Bucureşti, Ilfov şi Argeş.

Potrivit ZF, fabricile producătoare de componente auto (Delphi, Continental, TRW, Kromberg& Schubert) şi cele de componente electronice (Flextronics) sau electrocasnice (Zoppas) domină topul angajatorilor din judeţul Timiş, unde unu din trei locuitori are un loc de muncă, iar şomajul este de doar 1,5%, arată datele centralizate de ZF pe baza informaţiilor de la Inspecţia Muncii, INS şi Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă. Aproape 215.000 de locuitori ai Timişului au statut de salariat (adică 31% din to¬talul populaţiei), situaţie care este mult mai bună decât în restul ţării, unde rata populaţiei care lucrează este de 21%.

Sursa:businessmagazin.ro