Încetul cu încetul observăm două chestiuni diametral opuse care se produc simultan. Pe de o parte, europenii schimbă accentele pe modul de percepere a corupției, în timp ce, pe de alta, demnitarii moldoveni și instrumentele lor aservite încep a-i contrazice în cel mai impertinent mod posibil, probabil pentru a-și salva propria piele. Adicătelea, nici nu prea avem corupție! Iar de cea cu implicarea decidenților, uitați cu desăvîrșire. Și asta în timp ce instituțiile partenere vorbesc tot mai apăsat despre necesitatea combaterii corupției tocmai la nivel înalt, nu doar în rîndurile medicilor, pedagogilor sau agenților rutieri. Să exemplificăm, din presa ultimelor zile, ceea ce intuiam că se va întîmpla după parafarea de la Vilnius.

„Pentru foarte mulţi oameni corupţia înseamnă mituirea poliţiei rutiere sau depăşirea birocraţiei prin achitarea unor sevicii mai rapid. Nu. Aceasta este doar o parte a corupţiei. Vorbim despre o modalitate de funcţionare a unei societăţi: dacă aceasta funcţionează în bază de merite și transparenţă sau dacă aceasta funcţionează în baza unor tranzacţii financiare, interese şi legături personale. Corupţia de la nivel înalt aduce pierderi enorme în economia naţională, aducând mai puţine investiţii şi mai puţine posibilităţi. Noi am ajuns la răscruce în relaţiile noastre, dintre Uniunea Europeană şi ţările din Parteneriatul Estic. În ultimii 20 de ani, a avut loc o perioadă de tranziţie, care a adus o modificare de sistem, iar această modificare nu a fost ceea ce oamenii s-au aşteptat, nu a fost acea democraţie şi transparenţă funcţională”, declară şeful Delegaţiei UE în Republica Moldova, Pirkka Tapiola.

Ambasadorul Germaniei în Republica Moldova, Matthias Meyer susține că RM nu va ajunge niciodată în UE fără a combate corupţia, care este adânc înrădăcinată în toate domeniile. Meyer a dat exemplul ţării sale, unde fostul preşedinte, Christian Wulff, a ajuns pe banca acuzaţiilor, fiind suspectat că a luat mită 700 de euro. Meyer spune că după mediatizare, trebuie să urmeze şi consecinţe, ceea ce nu se întâmplă în Republica Moldova.

Și Ambasadorul SUA în Republica Moldova, William Moser consideră că prioritatea numărul unu trebuie să fie lupta împotriva corupției în instituțiile de forță, dar și în sistemul judiciar. Moser e de părere că în R. Moldova e necesar să fie stabilită o supremație a legii în stat, iar Guvernul trebuie să se axeze pe realizarea unor lucruri concrete. „Republica Moldova este un stat mic, cu o economie mică, iar când corupția e răspândită atât de mult, acest lucru subminează investitorii locali, dar și cei internaționali. Pentru a avea o economie, e necesar a investi în ea.”, a declarat Moser.

Cu cît mai tranșante și mai dure devin pozițiile partenerilor noștri de dezvoltare, adică a finanțatorilor guvernanților actuali, cu atît mai jalnice și mai primitive devin replicile mai marilor strîmbului sistem de drept, dar și ale politicienilor corupți, chemați cu insistență să facă… reforme și să se combată… pe ei înșiși.

Mai întîi de toate să ne amintim de modul pervers în care filiala partidului democrat, CNA, a dezvăluit portretul robot al funcţionarilor moldoveni corupţi. “Angajaţii la stat cel mai des judecaţi pentru luare de mită au educaţie aleasă, lucrează în justiţie sau sănătate şi primesc, în medie, şpăgi de 1.000 de dolari. Bărbat bine, cu vârsta medie de 42 de ani, cu studii superioare, angajat în poliţie, justiţie, în administraţia publică sau în sistemul medical, cu o poziţie de execuţie în care lucrează de peste opt ani şi fără antecedente penale. Aşa arată portretul funcţionarului corupt, realizat de specialiştii Centrului Naţional Anticorupţie (CNA), cu sprijinul Curţii Supreme de Justiţie, în baza a 198 de cazuri judecate din ianuarie 2010 şi până la finele lui iunie 2012.”

E clar, dacă a pus umărul și Poalelungi la pictarea portretului, ne putem imagina ce surogat a ieșit!

Sper că ați observat cum hîtrișorii lui Chetraru schimbă accentele. De la corupți de 200 de euro au ajuns să vorbească de corupți de 1000 de dolari, au ridicat ștacheta în funcție de noile cerințe europene. Este foarte interesant cum în acest studiu au fost trecuți cu vederea tocmai cei care au comis cele mai mari acte de corupție, judecătorii și procurorii raider, politicienii beneficiari, Păpușarul și Contrabandistul ca exponenți ai acestora. Dacă în viziunea lui Chetraru și Zumbreanu corupții arată așa cum sunt descriși în portertul robot făcut la întîmplare, care nu reprezintă nici pe departe marea corupție despre care tot mai apăsat vorbesc occidentalii, apoi pentru noi, cetățenii simpli acest portret robot e copia lui Plahotniuc și Filat, de parcă i-ar fi desenat nu Poalelungi, ci marii pictori renascentini.

Este clar că atît timp cît cei doi tîlhari politici de lux se vor acoperi unul pe altul și pe corupții din jurul lor, nimic nu se va schimba. Întrebat recent despre dosarele deschise în perioada războiului dintre Păpușar și Contrabandist, Chetraru, vădit supărat de întrebarea incomodă, a declarat: „Câteva dosare penale în care sunt vizaţi funcţionarii de rang înalt au fost trimise deja în judecată. Este vorba despre cazul lui Veaceslav Negruţa, ex-ministru al Finanţelor, învinuit că ar fi semnat decizia de achitare a unui prejudiciu de 400.000 de euro în favoarea fostului deputat Pantelei Sandulache, fără a avea o sentinţă judecătorească finală. Dosarul în care figurează ministrul Sănătăţii, Andrei Usatâi, este la procurori, care evaluează prejudiciul adus interesului public. Dosarul în care e cercetat fostul ministru al Culturii, Boris Focşa, e mai complex, fiindcă vizează mai mulţi funcţionari de la minister şi din administraţia publică“. De fapt a tras o minciună marca PD, pentru că dacă ne referim la dosarul Usatîi, de cîte luni are nevoie un procuror să stabilească un prejudiciu, dacă există? Păi de maximum cîteva săptămîni, nu mai mult, deci e o balivernă gogonată! Referitor la dosarul complex, în care e vizat Focșa, baliverna e cît nasul lui Plahotniuc și al lui Filat la un loc de lungă. Acest dosar demult e clasat, există ordonanța de clasare a procurorilor ierarhic superiori celui care au condus urmărirea penală, dar și o hotărîre de judecată irevocabilă care constată nevinovăția lui Boris Focșa. Însă acest răspuns misterios parcă vrea să ne spună că oamenii lui Plahotniuc de la CNA muncesc zi și noapte la un dosar complex, de mare rezonanță, (în realitate un fîs și o mărgică de găină) și iată-iată fostul ministru și cei din jurul său vor fi condamnați la ani grei de pușcărie. Nu știu dacă ambasadorii cunosc despre clasarea dosarului, despre hotărîrea de judecată, dar e bine să știe că sunt mințiți de acest Chetraru, care a deschis dosare la comandă politică și acum, tot la comandă politică, trebuie să le închidă. Ingrată muncă de subaltern politic al Păpușarului, iar acum și al Contrabandistului!

Așadar, ne-am lămurit cu roboții lui Chetraru și dosarele de “mare corupție” la care muncește ca o albină de dimineață pînă seara și care, în realitate, sunt clasate. Nu e frumos, domnule Chetraru, se înroșește de atîta minciună poligraful american! Dar poate ne spui și nouă și europenilor unde zace dosarul Metalferos, cu un prejudiciu de 750 milioane de lei, dar cel de la BEM, dar cel al lui Gațkevici, dar cel al lui Plahotniuc ca beneficiar al atacurilor raider? Am mai avea întrebări de acest gen, dar să nu-l deranjăm pe bietul om de la creionarea portretului robot de 1000 de dolari!

Și aici schimbarea de accente nu se termină. Știm că pe 3 decembrie curent, la Berlin, Transparency International a prezentat studiul Indicele Perceperii Corupţiei 2013 (IPC 2013), aplicat la o scară de la 0 până la 100, unde „0” semnifică cel mai înalt, iar „100” – cel mai jos nivel al perceperii corupţiei. R. Moldova a înregistrat un IPC de 35 de puncte, plasându-se pe locul 102 din 177 ţări incluse în clasament (pentru comparaţie, în 2012, scorul indicelui a fost 36 puncte, Republica Moldova fiind pe locul 94 din 178 ţări incluse în clasament). Prin urmare, experții internaționali constată științific, sociologic că Republica Moldova rămâne un stat corupt și regresează în lupta împotriva acestui flagel. Și chiar explică de ce – pentru că în 2013 în Republica Moldova au fost pornite mai multe dosare de rezonanţă (țineți minte maratonul mascaților din jurul guvernului Filat!) pe fapte de corupţie împotriva unor demnitari, însă întrucât acestea au avut conotaţie politică şi au rămas fără finalitate, populaţia nu le-a perceput ca o îmbunătăţire în combaterea corupţiei. De-ar fi știut realizatorii studiului despre minciuna lui Chetraru în raport cu dosarul lui Focșa, demult clasat de justiție, dar la care se trudește din greu în imaginația protejatului PD, cred că indicele ajungea la sigur  la nivelul Somaliei sau Coreei de Nord.

De asemenea, guvernanţii noștri, etalon ai corupției, nu au întreprins măsuri pentru a preveni preluările forţate ale proprietăţii, atacurile raider  începute în 2010 au persistat şi pe parcursul anului 2013, nu au luat atitudine față de constatările Comisiei parlamentare de anchetă pentru elucidarea incidentului din Pădurea Domnească, soldat cu moartea unui om, nici referitor la acapararea organelor de drept de către interese private,  dar și pentru că tergiversează adoptarea amendamentelor la cadrul legal pentru demonopolizarea mass-media.

Citind aceste date te îngrozești, vezi cu ochiul liber cum regresăm, cum de pe locul “onorabil” 94 continuăm căderea liberă, ca într-o adevărată  prăpastie deja dincolo de sută.

Ba bine că nu!

La seminarul organizat de Uniunea Europeană tocmai de Ziua mondială a combaterii corupției, aflăm că de fapt la noi e raiul pe pămînt, experții de la Transparency International umblă cu fofîrlica, una spun oficial, la Berlin, în văzul lumii întregi, și alta îi șoptesc lui Gurin la urechea stîngă! Mai mult, acesta consideră că nivelul de corupţie ar fi în descreştere.

Hop și așa! Este imperios necesar să aflăm cine totuși spune minciuni și brașoave – Gurin, care afirmă că experţii care au elaborat barometru i-ar fi spus, lui personal, că, de fapt, Indicele de Percepţie a Corupţiei în Moldova s-a diminuat sau de bună seamă Transparency International practică duble standarde?!

Spe deosebire de Gurin 2013, percepția cetățenilor noștri este una cît se poate de clară și argumentată. Comentînd subiectul pe un site de presă, cititorul Petru Roșca a postat următorul comentariu relevant:

“Am găsit la „ZdG” un comentariu al unei cititoare, cu numele Vitalia, și care este tocmai la tema din acest articol. Citiți și vedeți ce scrie: „Printre „fruntașele” în domeniul coruptibilității se situează și R.Moldova.  Între ţările care au pierdut cele mai multe puncte în Indexul din 2013 se află Siria, devastată de un război civil, dar şi Libia şi Mali, ambele confruntându-se cu conflicte militare majore în ultimii ani. „Corupţia merge adesea mână în mână cu destrămarea unei ţări, cum puteţi vedea în Libia şi Siria, două ţări care au înregistrat cea mai puternică creştere a corupţiei”, adaugă Heinrich.
„Dacă vă uitaţi la ţările din josul clasamentului, găsiţi şi Somalia. Sunt ţări în care Guvernul nu funcţionează în mod eficient, iar oamenii sunt nevoiţi să recurgă la tot felul de mijloace pentru a obţine servicii, a se hrăni şi a supravieţui”, subliniază el.”

Doresc sa va atrag atenția la o constatare foarte gravă din acest raport și anume că în țări ca Siria și Libia, unde au loc confruntări violente, sunt printre țările care au pierdut în indexul de apreciere a gradului de corupție. Acum să luăm „exemplu” R.Moldova, care este situată pe „locul” 102 (o suta doi) din cele 175 de țări ale lumii și să mă expun succint asupra acestei „poziții avantajoase” la capitolul corupție. Reieșind din cele constatate de raportori, ajung la următoarele concluzii: 1.R.Moldova se află în situație mai gravă decât aflându-se într-un război, asemeni Siriei și Libiei, iar această stare din prezent o consider tot un război, numai că de natură psihologică și de lichidare a noastră ca neam, ca națiune. 2.Că Guvernul nu funcționează, ci mimează activitatea, și dacă-i așa, atunci la ce ne trebuie nouă, cetățenilor, o astfel de guvernare? 3.Are loc destrămarea țării R.Moldova, că se face conștient ori nu, este o altă discuție. 4.Inclusiv,  cetățenii R.Moldova „recurg la orice mijloace pentru a se hrăni, pentru a supraviețui”.

Într-adevăr, nu ai cum să nu fii de acord cu cele scrise.”

Pricepeți, domnule Gurin 2013 cum acești oameni vorbesc ca Gurin 2012?

Și apoi un procuror general, nu unul care ține locul, doar pe asemenea studii trebuie să se bazeze? Să ne amintim ce spunea Gurin (2012), expertul societății civile acum un an, cînd încă nu visa că va fi alesul PD la funcția respectivă: ”Asta înseamnă lucruri foarte interesante, lucruri foarte dureroase pentru clasa politică, în primul rând. Asta înseamnă că trebuie să existe dosare de rezonanță în privința unor demnitari. Asta înseamnă că trebuie judecătorii să înceapă a condamna propriii colegi, alți reprezentanți ai organelor de drept. De la Bulgaria și România s-a cerut anume aceasta – dosare de rezonanță, s-au cerut dosare de corupție la nivel înalt. Și chiar dacă demnitarii noștri încearcă să spună că noi nu avem corupție la nivel înalt, nu există țară care nu are asemenea corupție și Moldova nu se poate deosebi. Faptul că nu avem dosare, asta nu înseamnă că nu avem corupție la nivel înalt. Pentru a demonstra voința de luptă cu corupția, trebuie să existe aceste dosare și nu doar dosare, dar trebuie să existe condamnări.”

Corneliu Gurin, 29 octombrie 2012

Ca să batem fierul cît e cald, haideți să luăm cunoștință de discursul lui Gurin 2013 ținut în prezența oficialilor europeni. Zău, nici un secretar de partid responsabil de propagandă nu ar fi debitat atîtea inepții, chiar în perioada sovietică… Să ne convingem:

”Voi începe prin constatarea că ultimii patru ani au fost o perioadă deosebită. Atît în prizma realizărilor democratice, cît și a obiectivelor stabilite în domeniul prevenirii și combaterii corupției. Chiar dacă în acest an avem înregistrată o anumită scădere a indicelui de percepție a corupției, vreau să vă transmit ceea ce am auzit pe viu la Berlin, chiar vinerea trecută, din partea reprezentanților conducerii Transparency International din Germania, care a realizat de fapt acest sondaj și care au spus că situația în Moldova nu s-a înrăutațit și percepția corupției în Republica Moldova nu a crescut, dar trebuie să continuie lucrurile bune care au început și să fie sporite eforturile în domeniu. Și sunt suficienți indicatori să considerăm la fel, situația s-a schimbat și această schimbare este spre bine. Ne vorbesc rezultatele: a crescut intoleranța  față de fenomen atît în rîndurile cetățenilor cît și a persoanelor juridice. A fost limitată imunitatea pentru cazuri de corupție, avem înregistrate rezultate bune și chiar inedite, de exemplu demnitari de prim rang cu dosare expediate în instanța de judecată, cazuri de flagrant cu exponenți ai sistemului de drept, și nu e vorba doar de judecători, dar și de procurori, ofițeri de urmărire penală, reprezentanți ai diferitor structuri din sectorul justiției, faptul că sunt descoperite fraude speciale de exemplu: în domeniul sportului, în domeniul ONG, iarăși constituie niște lucruri care nu s-au mai întâmplat, care spun că chiar dacă acest fenomen a pătruns în diferite structuri, în diferite domenii el este combătut în complex nu este axat doar pe anumite puncte mai slabe sau acolo unde pot fi realizate rezultate vizibile și de moment. Și cu această ocazie poate aș vrea să dezavuiez un pic miturile care există în opinia publică că sînt anchetați ori sînt prinși în flagrant, sau sînt cercetați reprezentanți ai sectorului medicinei, profesori, pedagogi, așa mai departe. Statistica ne spune spre exemplu pentru anul curent ne spune anumite lucruri, avem 46 de reprezentanți ai sectorului organelor de drept și justiție ale căror dosare au fost trimise în instanța de judecată, avem circa 30 de funcționari din cadrul administrației publice locale și aici doar de primari este vorba de 23 de cazuri plus consilieri, președinți și vicepreședinți de raion.”

După ce a ajuns unde și cum a ajuns, ce dosare de rezonanță de corupție la nivel înalt a instrumentat Gurin 2013, despre care a vorbit cu atîta patos și cunoștință în cauză Gurin 2012? Pe cine dintre colegii corupți ai judecătorilor, despre care a declarat că există Gurin 2012, i-a adus în fața instanței Gurin 2013? E valabil și acum, nu, că dacă Gurin 2013 nu prezintă dosare, asta nu înseamnă că nu există corupție la nivel înalt, după cum susținea ca un adevărat tribun Gurin 2012! Mai mult, Gurin 2013 trebuie să prezinte asemenea dosare, despre care Gurin 2012 spune că există, în care marii corupți să fie condamnați!

Și după ce că nu a făcut nimic din ce prevestea Gurin 2012, și după ce Gurin 2013 a avansat și a protejat procurori controversați și corupți de soiul lui Garaba, Harunjen, Morari, Popa, Mașnic, și ca să nu lungim șirul cam pe toți din categoria respectivă, alungînd din procuratură niște oameni cît de cît vertebrali, și după ce privește cu mîinile în sîn cum finul avocatului lui Plahotniuc reformează procuratura în batjocură, și după ce tace mîlc după ce presa a scris despre frauda ce se pune la cale pe 20 decembrie la AGP, despre modul comunist și mafiot de propunere a unor anonimi în cadrul comisiei de numărare a voturilor de către procuraturile vulnerabile de la nordul Republicii, și după ce comportamentul său nu diferă nicio iotă de cel al braconierului Zubco, acesta simte și crede că indicele de percepție a corupției e în descreștere. Ce fantezist e acest Gurin, nu că procuror, acesta ar fi trebuit numit de PD șef de propagandă, făuritor de romane science fiction!

Dar știe oare Gurin 2013 ce este corupția? Nu știm, e prea ocupat să ne răspundă, luptă probabil cu corupția. În schimb am aflat că Gurin 2012 știe chiar ce este corupția politică. În cadrul unei emisiuni cu participarea sa și a Cristinei Cojocaru, experţi / jurişti la organizaţia neguvernamentală Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei (CAPC) , viitorul procuror declara:”Corupţia politică, una din cele mai răspîndite şi mai periculoase, dar şi mai perfecţionate şi mai ascunse, care se manifestă iniţial prin acordarea de foloase necuvenite, apoi evoluează spre şantaj şi sfîrşeşte prin atragerea funcţionarului într-o organizaţie ilegală sau cu scopuri şi interese reale contradictorii legii.” Ca să vezi, ce oracol a născut societatea civilă!

Un pic discrepantă și populistă pare a fi declarația domnului Leancă, care susține că:“Sunt conștient că societatea noastră este dominată de îngrijorări cu privire la eficiența măsurilor anticorupție, îngrijorări care sunt alimentate de situația anumitor partajări politice, de aplicarea necorespunzătoare a legislaţiei, de sancţionarea insuficientă în fază embrionară a persoanelor care se fac responsabile de comiterea actelor de corupţie.”

Ce bine vorbește domnul Leancă încadrat între oficialii europeni, mai ales cînd lîngă el se află Pirkka Tapiola! E harnic și lovește dur în corupție ca un adevărat baros. Cam așa procedează și domnul Timofti la Bruxelles, ca apoi, revenind, să-l confirme pe judecătorul din iad, finul lui Poalelungi, șef la judecătoria Rîșcani, că vezi, Doamne, nu se găsea printre magistrați o altă candidatură pe măsură, neapărat trebuia ales individul cu șapte terenuri, două apartamente, palat de milioane, obținute, evident, în cel mai cinstit și necorupt mod!

S-a scăpat cu vorba, probabil de frică, domnul Leancă și referitor la cea mai coruptă problemă a corupților de la guvernare – partajarea instituțiilor de drept ale statului. Ce înseamnă asta? Că Procuratura, CNA, Curtea de Apel, CSJ, Consiliul Concurenței, etc, etc., sunt conduse de oamenii PD-lui (citește Plahotniuc), iar restul de cei ai lui Filat. La fel si celelalte Agenții, Departamente, Ministere.

Drept că domnul Leancă a spus “situația anumitor partajări politice” de parcă ar fi ronțăit antracit, atît de dragă îi este dumnealui acest subiect delicat ca niște hemoroizi din fundul coaliției.

Iată ce cred jurnaliștii despre această împărțeală banditească: ”Paradoxal, dar cei care recunosc faptul că partajarea politică a instituţiilor de stat favorizează corupţia, sunt şi cei care participă la marea împărţeală a fotoliilor. În actuala coaliţie de guvernare partajul a fost făcut foarte strict în funcţie de mandatele de deputat obţinute de fiecare partid în parte, iar membrii Coaliției nici nu fac un secret din asta. Conducerea Parlamentului este asigurată de PD, iar conducerea Guvernului – de PLDM. În cabinetul de miniștri, partidul lui Filat deține 8 fotolii, partidul lui Plahotniuc – 6, iar grupul liberalilor reformatori – 4. PLDM-ului îi mai revine Biroul Naţional de statistică, Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru, Serviciul Vamal, Serviciul Fiscal de Stat, Agenţia Rezerve materiale şi Agenţia Turismului. Deşi în acordul alianţei se stipula că CNA-ul şi Procuratura Generală este o responsabilitate comună, şeful de la Anticorupţie – Viorel Chetraru şi cel de Procuratură, Corneliu Gurin au fost desemnaţi de Partidul Democrat. Tot PD-ul a obținut control asupra Biroului relaţii interetnice, iar grupului liberalilor reformatori le-a revenit dreptul să-și numească exponentul în fruntea ”Agenției Moldsilva”.

Uite așa se joacă hora!

De fapt, tot acest spectacol de prost gust cu tematica “combaterea corupției de către corupți” îmi aduce în prim plan o scenetă în care sunt implicați demnitarii moldoveni, care roiesc în jurul unui rahat pe care au obligația să-l ridice de acolo, se învîrtesc ca niște motani în jurul cozii, se încurajează unii pe alții, își pun măști antigaz pe fețe, dau asigurări celor care i-au obligat să ia excrementul din drum că “iaca-iaca, îl luăm”, își suflecă mînecile, cer, contrar regulei, să li se alăture muncitori cu lopeți și hîrlețe, apoi, mai spre apusul soarelui, încep a aduce fiecare cîte o mînă de praf și a acoperi scîrnăvia de ochii lumii…