Kremlinul a acuzat Ucraina și Moldova de agravarea crizei energetice din regiunea separatistă Transnistria, o declarație care subliniază tensiunile geopolitice tot mai mari din Europa de Est.

Transnistria, o republică autoproclamată, dar recunoscută internațional ca parte a Moldovei, a declarat stare de urgență economică pe fondul unei scăderi drastice a importurilor și exporturilor. Această situație a adâncit dependența regiunii de resursele energetice externe și a amplificat tensiunile politice.

Acuzațiile Kremlinului vin în contextul în care președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, și-a exprimat disponibilitatea de a oferi ajutor, dar s-a confruntat cu tăcerea din partea conducerii transnistrene.

Haos economic pe fundal geopolitic

Importurile în regiune au scăzut cu 43%, iar exporturile s-au redus cu 60% de la începutul anului 2024, conform rapoartelor economice locale. Aceste cifre alarmante au determinat autoritățile transnistrene să prelungească starea de urgență pentru încă 30 de zile, într-o încercare disperată de a stabiliza o economie în pragul colapsului.

Moscova a dat vina pe ceea ce numește „măsuri restrictive” impuse de Kiev și Chișinău. Cu toate acestea, oficialii ucraineni și moldoveni susțin că criza este cauzată de infrastructura învechită a Transnistriei și de controlul monopolistic al Kremlinului asupra resurselor energetice ale regiunii.

Oferta lui Zelenski, întâmpinată cu tăcere

Zelenski a declarat săptămâna aceasta că Ucraina este pregătită să sprijine Transnistria cu ajutor umanitar și soluții energetice alternative. Cu toate acestea, liderul ucrainean și-a exprimat frustrarea față de lipsa de răspuns din partea oficialilor regiunii.

„Ucraina este gata să ajute, dar avem nevoie de parteneri dispuși să coopereze”, a subliniat Zelenski în cadrul unei conferințe de presă la Kiev.

De cealaltă parte, Chișinău a evitat escaladarea retoricii, pledând pentru „calm și dialog pragmatic” în abordarea crizei și reafirmând politica Moldovei de reintegrare pașnică a Transnistriei.

Un model mai amplu de a muta responsabilitatea

Acuzațiile Kremlinului se înscriu într-un model bine cunoscut de deflectare a responsabilității pentru instabilitatea regională. Arătând cu degetul spre Ucraina și Moldova, Moscova încearcă să distragă atenția de la propriul rol în izolarea Transnistriei.

Analiștii de apărare sugerează că această criză energetică este folosită de Moscova pentru a-și menține influența asupra teritoriului, unde trupele ruse sunt staționate încă din anii ’90.

Ce urmează?

Pe măsură ce criza continuă, atenția se va concentra asupra modului în care conducerea Transnistriei va gestiona presiunile economice crescânde și dacă va căuta sprijin real din partea Ucrainei și Moldovei sau va continua să se bazeze pe sprijinul Moscovei.

Deși starea de urgență economică va mai dura încă 30 de zile, redresarea pe termen lung a regiunii depinde de disponibilitatea acesteia de a colabora cu statele vecine. Deocamdată, viitorul Transnistriei rămâne la fel de incert, cu linii de fractură geopolitice care amenință să se adâncească.

Într-o regiune definită de conflicte înghețate, criza energetică este un memento puternic că realitățile economice poartă adesea consecințe politice grele. Lunile următoare vor testa reziliența instituțiilor din Transnistria și răbdarea vecinilor săi.