Majoritatea judecătorilor care au participat la procesul de anulare a alegerilor locale din mun. Chişinău deţin averi de milioane: case, apartamente sau maşini scumpe. Unii dintre aceştia au fost implicaţi şi anterior în luarea unor decizii controversate, iar alţii au fost promovaţi în sistem deşi nu au avut punctaj maxim în cadrul concursurilor organizate de Consiliul Superior al Magistraturii, scrie Ziarul de Gardă.

Clima în 2009: apartament de 70 m.p.

La CA Chişinău, decizia de invalidare a alegerilor a fost luată de un complet de judecători format din preşedintele şedinţei, Vladislav Clima, şi judecătorii Ala Malâi şi Ecaterina Palanciuc. Toţi trei au fost promovaţi la CA Chişinău în ultimul an şi jumătate, iar doi dintre aceștia au fost promovaţi chiar dacă nu aveau cel mai mare punctaj în cadrul concursurilor organizate de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Şi la capitolul avere cei trei judecători au mai multe repere comune.

Vladislav Clima este judecător din 2006, fiind numit în funcție la Judecătoria Ciocana. în februarie 2017, în temeiul unui decret al preşedintelui Igor Dodon, ajunge judecător la CA Chişinău. în declaraţia cu privire la venituri şi proprietate pentru 2009, depusă la trei ani de la accederea în funcţia de judecător, prima disponibilă online, Clima indică o avere modestă: un venit anual, împreună cu soţia sa, de 100 de mii de lei, un apartament de 70 m.p. şi un automobil „Subaru Forester” fabricat în 2006 și cumpărat în leasing, iniţial, de soacra sa, Vera Siminel, după care contractul de leasing fuseseră trecut pe Vladislav Clima.

Clima în 2017: Două apartamente şi o casă în construcţie într-o suburbie a Chişinăului

Peste opt ani, în declaraţia de avere şi interese pentru anul 2017, Vladislav Clima indică deja o avere de milioane: două apartamente, un garaj, o casă de locuit nefinalizată, un Land Rover Discovery Sport, fabricat în 2015 şi achiziţionat în 2016 cu 38 de mii de euro şi, un Volkswagen Passat Comfortline, fabricat şi cumpărat în 2017 cu 20 de mii de euro. În 2017, magistratul şi soţia sa, Maria, care a obţinut anul trecut, din servicii de design interior în străinătate, suma de 8,6 mii USD, au contractat un credit de 38 de mii de euro, scadent în 2019. Tot în 2017, Vladislav Clima susține că a primit o donaţie de 10 mii de euro de la tatăl său, Nicolae Clima, fost judecător la CSJ, actualul şef al Inspecţiei Judiciare de la CSM.

Casa nefinalizată, de peste 295 m.p la care face referire Vladislav Clima, amplasată într-o suburbie a Chişinăului, este construită pe un teren cu o suprafaţă de 12 ari, obţinut de judecător în 2012, printr-un contract de superficie valabil până în 2020, semnat cu un oarecare Liviu Pahomi, proprietarul din acte al terenului. Conform datelor de la Cadastru, viitoarea locuinţă are suprafaţa de 295,7 m.p.

Ala Maliâi, judecătoarea care vindea maşini cu 10 mii de lei

Şi averea colegei de complet a lui Vladislav Clima, Ala Malâi, a crescut substanţial de când aceasta face justiţie. Ala Malâi este judecătoare din 2008, fiind numită, prin decret prezidenţial, pe un termen de 5 ani la Judecătoria Ciocana, Chişinău. În declaraţia cu privire la venituri şi proprietate pentru 2009, depusă la doar câteva luni de la numirea în funcţie, judecătoarea nu indica nici casaă nici maşină, arătând că a venit în sistem practic fără nimic. Încet-încet, în declaraţiile sale de avere, bunurile mobile şi imobile s-au multiplicat.

În mai 2016, ZdG scria că judecătoarea şi soţul ei, fost inspector fiscal, au vândut un Hyundai Santa Fe cu doar 10 mii de lei. Ân 2012, ea anunţa că a vândut alte două mașini, la fel, cu câte 10 mii de lei.În 2014, soții Malâi au mai comercializat un autovehicul la un preţ mult sub cel de piaţă, declarând doar suma de 5 mii de lei. În aceste condiţii, În 2014, într-o suburbie a Chişinăului, soţii Malâi au demarat construcţia unei case de locuit, finalizată deja. Imobilul are imprimat pe faţadă iniţialele celor doi soţi, A&I, şi costă, la preţ de piaţă, peste patru milioane de lei.

Judecătoarea a depus trei declaraţii de avere pentru 2017; În două a indicat doar salariul

Pe site-ul Autorităţii Naționale de Integritate (ANI) sunt trei declaraţii de avere şi interese depuse de judecătoarea Malâi pentru 2017. În două din ele, care dateazaădin 28 martie 2018, judecătoarea nu a trecut decât salariul său şi al soţului, fără a face trimitere la casa şi la maşinile pe care le deţine în proprietate. Doar într-o declaraţie depusă cu o zi mai devreme, pe 27 martie 2018, Ala Malâi declară patru terenuri şi trei case de locuit (două din ele modeste, cu statut de donație), dar şi trei automobile: Opel Ascona, Chevrolet Captiva și Toyota Auris, cumpărată în 2017 cu 9,5 mii de euro, bani luaţi în credit, care urmează a fi rambursat până în 2019.

Ala Malâi a fost promovată de CSM la CA Chişinău în ianuarie 2018. În martie, preşedintele Dodon a şi semnat decretul de numire în funcţie. Malâi a câştigat concursul organizat de CSM, deşi se afla, după punctaj, pe locul 3 dintre cei patru candidaţi. În hotărârea CSM se menţionează că „exprimarea votului pentru un candidat sau altul e un drept exclusiv al membrului CSM”, dar şi că „Ala Malâi e responsabilă, obiectivă, imparțială și exigentă, examinând cu diligenţă cauzele aflate în gestiune şi exercitând cu verticalitate atribuţiile de serviciu”.

CMC, obligat de instanţe să-i ofere magistratei Palanciuc un apartament

Ecaterina Palanciuc, al treilea judecător din completul de la CA Chişinău care a invalidat alegerile, a venit în justiţie în 2005, fiind numită în funcţie la Judecătoria Centru. În 2011, Palanciuc a fost promovată în funcţia de vicepreşedintă a Judecătoriei Centru, iar în 2015 a deţinut, pentru scurt timp, fotoliul de preşedintă interimară a acestei instanţe, imediat fiind promovată la CA Chişinău.

În declaraţia cu privire la venituri şi proprietate pentru 2009, depusă după patru ani de exercitare a funcţiei, aceasta indica un salariu de 18,6 mii de lei. Magistrata nu făcea referire la apartamente sau maşini. În 2017, însă, Palanciuc declară că a vândut, cu 556 mii de lei, un apartament de 90,8 m.p. construit de compania „Basconslux” special pentru judecători, la un preţ de aproape două ori mai mic faţă de cel de piaţă. Judecătoarea declară două terenuri, unul extravilan şi altul agricol, două apartamente, două garajuri şi două automobile (Ford Tranzit și Opel Omega). Un imobil de 91 m.p. a fost cumpărat de soţii Serghei şi Ecaterina Palanciuc în 2017, în urma unui contract de investiţii (nu se precizează dacă e acelaşi apartament vândut în 2017), iar altul, de 72 m.p., a fost obţinut de soţul ei, conform informaţiilor din declaraţia de avere şi interese pentru 2017, prin certificat de moştenitor testamentar, contract de vânzare-cumpărare şi o hotărâre a instanţei de judecată.

În 2012, Ecaterina Palanciuc a acţionat în judecată Consiliul Municipal Chișinău CMC), cerând să fie asigurată cu spaţiu locativ. Atunci, toate instanţele i-au acceptat cererea, Consiliul fiind obligat să-i ofere judecătoarei un apartament.

Averea declarată şi deciziile luate de judecătorul Ion Druţă

Punctul final în procesul de invalidare a alegerilor locale din Chişinău a fost pus de trei judecători de la CSJ. La fel ca şi în cazul colegilor lor de la Apel, carierele lui Ion Druţă, Victor Burduh şi Luiza Gafton au mai multe repere comune. Cei trei magistraţi au ajuns recent la CSJ, fiind promovaţi direct din prima instanţă, „sărind” peste o activitate într-o instanţă de apel. Ion Druţă a devenit judecător în 1994, fiind numit la Judecătoria Botanica. În 2006-2013, el a deţinut funcţia de preşedinte al acestei instanţe. De aici, în 2013, a fost instalat direct în fotoliul de judecător la CSJ, iar în mai 2018, fiind singurul candidat, ajunge preşedinte al CSJ, în locul lui Mihai Poalelungi, plecat la Curtea Constituţională.

Casa judecătorului Ion Druță

În 2015, procurorul general a solicitat tragerea la răspundere penală a magistratului, pentru cazul „Aroma-Floris”. CSM a respins demersul, iar Druţă şi-a continuat activitatea. în 2016, magistratul Druţă a făcut parte din completul de judecată care a obligat statul să transfere companiei „Basconslux” SRL peste 14 milioane de lei pentru demolarea Stadionului Republican. Deşi Colegiul Disciplinar a decis sancţionarea cu „mustrare aspră” a patru judecători de la CSJ, Iulia Sârcu, Galina Stratulat, Iuliana Oprea şi Ion Druţă, CSM a anulat pedeapsa. În mai 2013, ZdG a scris despre palatul şi afacerile de familie ale lui Ion Druţă, pe atunci preşedinte al Judecătoriei Botanica. Acesta locuieşte, din 2001, împreună cu familia, pe str. Malina Mică din Chișinău. Prin deczia CMC din 1 mai 2003, magistratul a obţinut un teren cu o suprafaţă de 0,055 ha la Malina Mică. Pentru a înregistra terenul, acesta a plătit o taxă de 200 de lei. Conform informaţiilor din declaraţia sa de avere şi interese pentru 2017, familia lui Ion Druţă a avut venituri de 426,5 mii de lei. Aceştia mai deţin, pe lângă casă, două terenuri, un apartament şi două maşini: o Honda CRV şi o Toyota Yaris, ambele cumpărate în 2009 şi 2010. În 2016, familia Druţă a contractat un credit în valoare de 50 de mii de euro.

Doi judecători de la CSJ cu avere mai modestă

Victor Burduh este judecător din 1999, când a fost numit în funcție la Judecătoria Hâceşti. În 2003, ajunge la Judecătoria Ciocana. Ulterior, o scurtă perioadă de timp, deţine interimatul funcţiei de preşedinte al acestei instanţe. Înainte de a ajunge la CSJ, în aprilie 2018, Burduh a fost vicepreşedinte al Judecătoriei Chişinău. În declaraţiile de avere şi interese pentru 2009-2010, Burduh indica o casă de locuit în comuna Gura Galbenei, r. Cimişlia, și câteva terenuri în aceeaşi localitate. În declarația din 2017, judecătorul Burduh arată că familia sa a vândut un apartament în sectorul Ciocana, cu suma de 60 de mii de euro (echivalentul a 1,2 milioane de lei). Conform datelor de la Cadastru, locuinţa a fost înregistrată doar pe numele Elenei Burduh, fiind cumpărată de ea în 2008-2011, în urma unui contract de investiţii. Judecătorul Burduh mai declară că deţine, cu titlu de posesie, un alt apartament, fără a indica suprafaţa sau valoarea sa. Elena, soţia judecătorului, este implicată în activitatea a două firme: „Vip Magazin Grup” şi PP „Revista Media” SRL. Din 2010 şi până în 2018, familia Burduh anunţă că a rambursat un credit în valoare de 200 de mii de lei.

Ziarul de Gardă