Criza ucraineană a determinat o regândire a întregii strategii NATO față de Rusia. Occidentul nu mai consideră Moscova drept partener, ci adversar. În aceste condiții geostrategice noi în Europa, oficiali americani și ai NATO solicită din ce în ce mai apăsat țărilor europene să crească cheltuielile militare. România dorește, la rândul său, acest lucru, dar nu pare a şti pe ce să dea banii.

Sâmbătă, secretarul american al Apărării, Chuck Hagel, a afirmat într-un discurs la Washington că „pe termen lung, trebuie să ne aşteptăm ca Rusia să pună la încercare logica alianţei noastre, energia noastră, angajamentul nostru”. El a reamintit că, după 1991, Alianţa Nord-Atlantică a căutat „parteneriatul, nu conflictul, cu Rusia, dar astăzi NATO trebuie să fie pregătită să revizuiască principiile de bază ale relaţiei sale cu Rusia”. Concluzia șefului Pentagonului este că aceste acţiuni tipice Războiului Rece obligă statele membre NATO să sporească bugetele consacrate apărării. „Liderii guvernelor noastre trebuie să înţeleagă consecinţele tendinţelor actuale de scădere a cheltuielilor în domeniul apărării şi să ajute la depăşirea impasului bugetar”, a avertizat Chuck Hagel. Puncte de vedere similare au exprimat și secretarul de stat, John Kerry, și președintele Barack Obama.

Acum, pentru prima oară într-un deceniu, se pare că liderii NATO sunt determinați să obțină un angajament din partea statelor membre că vor crește cheltuielile militare până la ținta convenită de 2% din Produsul Intern Brut, dar nerespectată aproape de nimeni. Joia trecută, secretarul general adjunct al NATO, Alexander Vershbow, a afirmat în cadrul unei întâlniri cu presa de specialitate, că subiectul creșterii bugetelor militare se va afla foarte sus pe agenda Summit-ului NATO din septembrie din Țara Galilor și că oficialii Alianței vor să obțină un angajament ferm din partea liderilor europeni că vor face acest lucru.

Potrivit datelor publicate la jumătatea lunii aprilie de Institutul Internațional de Cercetare pentru Pace din Stockholm (SIPRI), toată lumea cu excepția Occidentului (înțeles drept America de Nord, Europa Centrală și de Vest, Japonia și Oceania) a crescut masiv cheltuielile militare, cu China, Rusia și Arabia Saudită conducând de departe. Dar dacă Arabia Saudită nu are ambiții globale, iar sporirea bugetului apărării poate fi explicată prin creșterea amenințării iraniene și prin instabilitatea generată de „primăvara arabă”, China și Rusia au devenit din ce în ce mai agresive față de vecini pe măsură ce au crescut cheltuielile militare.

În schimb, dintre țările membre NATO, puține alocă cel puțin 2% din PIB (Statele Unite, Marea Britanie, Franța, Turcia, Grecia sau Bulgaria), iar țări precum Italia, Spania, Olanda sau Ungaria au redus masiv cheltuieli, în vreme ce Germania s-a menținut fix la 1,4%.

România nu este nici Ungaria, care și-a redus cheltuielile cu 12%, ajungând la o alocare de 0,8% din PIB, dar nici nu se apropie de 2%. Bugetul Apărării din România a scăzut în ultimii ani de la 1,84% din PIB în 2006, la 1,26% din PIB în 2012. În 2013, a fost de 1,38% din PIB, iar în 2014 bugetul alocat MApN este de 1,42% din PIB. Pe 28 aprilie prim-ministrul Victor Ponta a anunțat o creștere a bugetului Armatei pentru acest an cu 700 de milioane lei, ceea ce va duce povara militară a României la 1,5% din PIB.

Pe ce cheltuim banii?

Cu același prilej, ambasadorul Vershbow a avertizat că nu este suficient ca țările NATO să crească cheltuielile, ci că acestea „trebuie să se concentreze asupra capabilităților reale în loc să cheltuiască banii pe lucruri greșite”. La rândul său, comandantul militar al forțelor NATO din Europa, generalul Philip Breedlove, a avertizat că „pe termen lung, NATO trebuie să se adapteze la noul model al Rusiei de a utiliza forța pentru a-și atinge obiectivele de stat. Acest lucru va cere o adaptare strategică pentru a face față cerințelor secolului al 21-lea în materie de descurajare și asigurare”. Breedlove a subliniat că Alianța trebuie să se întrebe dacă este „suficient de agilă și flexibilă, dacă forțele sunt poziționate corect și dacă acestea au capacitatea de răspuns pentru a face față noilor provocări”. În acest context, Vershbow a remarcat, la rândul său, că Alianța operează în cadrul așa-numitei Framework Nation Concept, prin intermediul căruia un aliat mare este încurajat să se asocieze cu trei sau patru țări mai mici, care să le permită țărilor mici să-și împartă sarcinile astfel încât să producă forțe capabile să fie desfășurate mai ieftin. Dar, a admis oficialul NATO, așa-numita inițiativă Smart Defense „a produs rezultate limitate” din cauza declinului cheltuielilor militare europene.

Ce se întâmplă în România?

Bugetul pentru Apărare al României a crescut în 2014 față de 2013 cu 100 milioane de dolari, de la 1,9 miliarde la 2 miliarde, de aceea creșterea anunțată de Ponta, de 700 de milioane de lei (215 milioane de dolari), este una semnificativă. Pe ce vor fi însă alocați acești bani? Pentru 27 martie, la Bilanțul Ministerului Apărării Naționale, președintele Traian Băsescu a apreciat că „ dacă până acum prioritatea majoră a Armatei a fost îndeplinirea misiunilor în afara teritoriului național, din acest moment acesta trebuie însoțit de un nou obiectiv, acela de ridicare continuă a capacității de reacție a Armatei Române”. „Creșterea capacității de reacție” este un obiectiv foarte apropiat de „capacitatea de răspuns” la provocările create de Rusia, evocate de generalul Breedlove. Nu este clară însă viziunea Guvernului în această privinţă.

Prim-ministrul a spus, sâmbătă, la fabrica Avioane de la Craiova, că „ne paște războiul, dar vestea bună este că veți avea mai multe comenzi” – o declarație asupra căreia a revenit parțial ieri, când a afirmat că România nu este amenințată. Ponta nu a revenit însă şi asupra declarației privind creșterea comenzilor. În aceeași zi în care premierul anunța creșterea bugetului, Ministerul Apărării a anunţat Avioane Craiova, Aerostar Bacău şi IAR Braşov că va mări comenzile de două până la patru ori. Joi, 1 mai, ministrul Apărării, Mircea Dușa, a declarat la Alba Iulia că „bugetul Ministerului Apărării va beneficia de o rectificare pozitivă, una care ne va duce undeva la 1,5-1,5 și ceva din PIB în cursul anului 2014”, și că mare parte din acești bani vor merge spre înzestrarea și modernizarea Armatei și spre industria românească de apărare. „O parte din acești bani vor fi comenzi și către cele două societăți comerciale destinate producției de apărare din Cugir. Oficalii români nu au pomenit însă nimic despre programul de dotare cu transportoare moderne SAUR 2 produse la Moreni și care se află în faza de testare.“

Pe acest fond a apărut disputa dintre președinte și prim-ministru privind convocarea CSAT. Duminică, Ponta a declarat că „luni la ora 11.00 avem o întâlnire la Ministerul Apărării, facem analiza apropos de alocarea resurselor financiare şi după aceea vom cere – eu sunt vicepreşedinte al CSAT – vom cere o discuţie în CSAT pe această temă”. În replică, Băsescu a lăsat să se înțeleagă că Ponta are interese electorale: „Mă tem că putem tensiona populaţia, şi că va introduce această temă de securitate naţională într-o dezbatere electorală derizorie. Nu voi permite aşa ceva, oricât de agresiv ar fi premierul, în a aduce astfel de teme extrem de sensibile, în care fiecare cuvânt al unui demnitar este luat în considerare”, a declarat Băsescu.

sursa: romanialibera.ro