Presa internațională, dar și cea din Republica Moldova, a relatat pe larg un raport al Guvernului nigerian realizat la un an de la venirea în funcția de președinte al țării a lui Muhammadu Buhari.

Buhari câștiga Președinția în cea mai neagră perioadă a Nigeriei din ultimii 15 ani. Mâncat de corupție, statul african cu cele mai semnificative rezerve de petrol a mai fost și grav lovit de scăderea cu peste 60% a prețurilor la aurul negru. Plus la toate și sângeroasa organizație teroristă Boko-Haram era parcă mai puternică decât niciodată.

Iar la 29 mai 2015, pe fondul tuturor acestor nenorociri abătute asupra Nigeriei, cu o campanie foarte combativă, Muhammadu Buhari câștiga Președinția furnizând o premieră în istoria acestui stat – devenea primul candidat al opoziției ce câștiga scrutinul prezidențial în fața unui președinte în funcție -, învingându-l pe Goodluck Jonathan.

Secretul victoriei lui Buhari a fost promisiunea că va forma mai mult de jumătate din bugetul țării din alte resurse decât petrolul. Întrebat cum o va face, candidatul devenit ulterior președinte a spus: „pentru început, întorcând ce au furat politicienii până acum”.

Și s-a apucat de treabă, iar la un an de la victorie a anunțat că a reușit să readucă în buget 9 miliarde de dolari furați de către politicienii care s-au perindat la putere în ultimele decenii.

De-a dreptul extraordinar pentru presa occidentală, care a relatat pe larg subiectul, a fost returnarea a 320 de milioane de dolari din conturile fostului dictator Abacha. De ce este atât de extraordinar? Pentru că Abcha a condus Nigeria între 1993 și 1998, anul în care a și murit.

Așadar, la 18 ani de la moartea dictatorului, un președinte nou, foarte insistent, care a bombardat ONU și marile capitale financiare ale lumii cu zeci de scrisori, a reușit să aducă în țară 320 de milioane de dolari pe care Abacha îi dosise în conturile elvețiene.

Bun. Acum să nu se amăgească cineva că după venirea lui Buhari în fruntea Nigeriei s-o fi transformat acest stat într-un exemplu de luptă cu corupția. Jurnaliștii britanici scriau după venirea în funcție a noului președinte că politicienii din Nigeria sunt doar de două feluri: „extraordinar de corupți” și „foarte corupți”. Și mai spuneau că ar fi un mare noroc pentru nigerieni dacă Buhari ar fi primul lider al acestui stat care să fie „doar corupt”.

De altfel, de-a dreptul emblematică a fost o discuție pe care premierul David Cameron a avut-o la Palatul Buckingham, la începtul lunii mai, cu Regina Elizabeta. Premierul spunea că la un summit la Londra vor veni și „politicieni din cele mai corupte țări din lume: Afganistan și Nigeria”. Regina, auzind de isprăvile lui Buhari, l-a atenționat pe Cameron că „noul președinte nu este deloc corupt”, iar Cameron a fost nevoit să recunoască într-un fel acest lucru, cu un „se străduiește”.

De ce Buhari a făcut ceva ce Plahotniuc nu va putea niciodată

Situația din Nigeria poate fi, pe undeva, comparabilă cu cea din Moldova. În toamna anului trecut, într-o perioadă plină de proteste, Andrei Năstase chiar îl îndemna pe președintele Nicolae Timofti să procedeze aidoma liderului nigerian, care pe atunci era cam la a 10-a scrisoare trimisă autorităților elvețiene, relatându-le, cu argumente, că banii din conturile lui Abacha, dar și a altor foști sau actuali politicieni, aparțin de fapt poporului.

Dacă mai era și pe cine de îndemnat în Moldova, poate-poate era o mică speranță. Dar așa…

De atunci la Chișinău a căzut un Guvern și ne-am pricopsit pe cap cu altul. Iar la câteva zile de la învestire, Filip (a se citi: Plahotniuc prin vocea lui Filip) trâmbița de la Chișinău până la București că va întoarce miliardul furat din bănci. Ba chiar se lăuda că va instala în PMAN ditamai panoul electronic care să ne arate zilnic câte parale a întors Plahotniuc în buget.

Desigur, panoul n-a mai fost instalat, iar din miliardul furat nici măcar 10 milioane de euro n-au fost recuperate până acum. Dar și acești bani „recuperați” provin din niște credite acordate de băncile lichidate.

Mai mult decât atât, schemele vechi funcționează în continuare, cetățenii fiind jefuiți din toate părțile, începând cu facturile la telefon și energie electrică și terminând cu creditele externe.

Așadar, la Timofti și Plahotniuc se și termină paralele între Abuja și Chișinău, pentru că aici încep deja marile diferențe între Nigeria și Moldova.

Prima, și cea mai importantă, e că Plahotniuc nu va ajunge niciodată președinte, așa cum Buhari a făcut-o. Iar a doua, e că spre deosebire de Plahotniuc, nu Buhari e cel care a furat miliardele, deci își poate permite să întoarcă banii acasă.

Alex Cozer

Sursa:independent.md