În condiţiile actuale ale Republicii Moldova, când toate toate instituţiile statului şi organele de drept sunt controlate de o singură persoană, aflată la apogeul puterii sale, recuperarea miliardului de dolari furat din sistemul bancar şi tragerea la răspundere a adevăraţilor autori ai fraudei denumite „jaful secolului” este o utopie.

Într-un stat captiv, cum este astăzi Moldova, miliardul nu va fi recuperat niciodată şi asta pentru că interesele şi numele implicate în frauda bancară sunt prea grele. Şi pentru că punerea jafului în cârca cetăţenilor şi aşa sărăciţi peste limită nu înseamnă nicidecum recuperarea banilor, ci comiterea unui nou jaf.

Singura soluţie, despre care forţele antioligarhice de la Chişinău vorbesc de aproape doi ani, este implicarea anchetatorilor americani şi europeni în investigarea furtului din băncile RM. Or, în ultimii ani am asistat la mai multe cazuri de încolţire a cleptocraţilor din diferite ţări de către UE şi SUA, care depun eforturi considerabile pentru a combate corupţia şi a bloca fondurile obţinute ilegal prin sistemul financiar mondial.

Cleptocraţi din toată  lumea, prinşi la strâmtoare de anchetatorii SUA şi UE

Cel mai recent caz este investigaţia FBI privind scurgerile de miliarde de dolari din fondul de investiţii al Malaysiei (1Malaysia Development Bhd), cunoscut şi sub numele de 1MDB. Agenţii Biroului Federal de Investigaţii anchetează penal persoane şi instituţii care au legături cu fondul de investiţii care a fost creat în 2009 de prim-ministrul Najib Razak pentru a conduce economia ţării. Mai mult, procurorii federali americani sunt la un pas să lanseze una dintre cele mai mari confiscări de active din istoria SUA, în valoare de 850 de milioane de dolari.

Decizia autorităţilor americane de a confisca active legate de un fond de investiţii condus de un guvern străin ar fi o escaladare majoră  în eforturile globale ale Washingtonului de a lupta împotriva corupţiei, dar ar însemna şi o ameninţare pentru relaţiile cu Malaysia, o naţiune musulmană moderată, care a fost mult timp un important aliat al SUA în Asia de Sud-Est.

Totodată, sechestrul activelor din SUA ar fi un moment culminant pentru cel puţin şase investigaţii la nivel mondial în acuzaţiile de fraudă şi spălare de bani legate de 1MDB. După ce premierul Najib Razak a înfiinţat 1MDB, acesta a raportat datorii de peste 13 miliarde de dolari, iar 6 miliarde de dolari au dispărut. În acelaşi timp, sute de milioane de dolari au ajuns pe conturile lui Najib înaintea alegerilor, potrivit documentelor privind transferurile bancare, obţinute de procurorii americani.

Najib a condus 1MDB de-a lungul tuturor tranzacţiilor care sunt în curs de investigare. The Journal a scris anterior că banii din fond au fost folosiţi pentru a câştiga o campanie electorală  strânsă în 2013 şi că el şi soţia sa au cheltuit 15 milioane de dolari, proveniţi din 1MDB, care au ajuns pe conturile lor bancare.

Un alt caz extrem de relevant este cel al statului african Nigeria, care a recuperat în buget 9 miliarde de dolari furate anterior din sectorul petrolier de mai multe persoane, inclusiv de funcţionari din fosta guvernare. Asta după ce preşedintele ţării a solicitat ajutorul Statelor Unite şi al Marii Britanii.

Astfel, din luna mai 2015, când a fost ales actualul preşedinte al Nigeriei, şi până la sfârşitul lunii mai 2016, au fost recuperaţi bani şi active în sumă de 9,1 miliarde de dolari şi asta nu din contul oamenilor de rând, cum încearcă s-o facă  guvernarea RM, ci de la persoane fizice şi juridice care au intrat în posesia banilor furaţi. „Aceste fonduri recuperate includ bani tăinuiţi de oficiali din fosta guvernare, bani păstraţi în conturi private, fonduri deturnate în buzunare private şi bani ajunşi  în posesia funcţionarilor care nu i-au declarat odată cu plecarea de la putere”, scrie Reuters, citând un consilier guvernamental din Nigeria.

Autorităţile RM, îndemnate încă în toamna 2015 să urmeze exemplul Nigeriei

Liderul Partidului Platforma Demnitate şi Adevăr le-a sugerat demnitarilor moldoveni încă acum nouă luni să urmeze exemplul Nigeriei. În cadrul unui forum cu participarea guvernanţilor, societăţii civile şi a mişcării protestatare, care a avut loc în octombrie 2015, Andrei Năstase a citit un manifest cu mai multe revendicări populare, printre care recuperarea miliardelor furate şi pedepsirea celor vinovaţi. Anume atunci liderul PPDA a îndemnat conducerea ţării să preia experienţa Nigeriei, care nu s-a sfiit să ceară  ajutor internaţional. Sugestia nu a fost comentată atunci de către autorităţi.

Între timp, atât instituţiile de vârf ale UE, cât şi Departamentul de Stat al SUA le-au cerut imperativ guvernanţilor noştri asigurarea unei anchete corecte şi transparente. Tot ce s-a realizat însă până acum este show cu Filat, Shor şi mascaţi, procese cu uşile închise şi declaraţii pompoase la televizor.

Legătură clară între Plahotniuc şi jaful bancar

În noiembrie 2014, aproximativ un miliard de dolari a dispărut din seifurile Băncii de Economii, Băncii Sociale şi Unibank. După ce companii controlate de Ilan Shor au cumpărat pachete majoritare de acţiuni în cadrul acestor trei bănci, instituţiile de creditare au acordat împrumuturi uriaşe unor companii dubioase. Banii au fost plimbaţi prin conturi letone, către alte societăţi offshore înregistrate în Marea Britanie şi Hong Kong – societăţi înfiinţate de alte companii offshore cu doar câteva luni înainte de „jaful secolului”.

O investigaţie publicată în luna mai de Business New Europe, bazată pe raportul întocmit de compania de audit Kroll, dar şi pe documente furnizate de o instanţă din Londra, arată că  mai multe firme-paravan înregistrate în Scoţia au fost implicate în devalizarea băncilor din RM. Totodată, investigaţia BNE a arătat că trei dintre cele opt firme scoţiene menţionate în raportul Kroll au legături cu Plahotniuc, fiind firme-paravan care au fost folosite în trecut de oligarhul din PD în operaţiuni de preluare ilegală a unor active şi companii, cunoscute drept „atacuri raider”. Mai mult, adresele pe care sunt înregistrate aceste firme de care se leagă numele Vladimir Plahotniuc sunt implicate şi în uriaşa schemă de spălare de bani denumită „Laundromatul rusesc”.

Un aspect important este că, aşa cum Malaysia este partener al SUA în raport cu China, la fel şi Republica Moldova este partener SUA în raport cu Rusia. Exemplul scandalului de corupţie din Malaysia dovedeşte însă că instituţiile SUA îşi fac treaba în pofida aspectelor geopolitice.

Dezvăluirile despre jaf, în vizorul Europol şi SUA

Dezvăluirile care au răsunat acum câteva săptămâni la Chişinău  în privinţa jafului din sistemul bancar şi reducerea la tăcere, dacă nu chiar lichidarea martorilor, au căptătat rapid ecou în UE şi SUA. Asta după ce fostul şef-adjunct al Serviciului prevenire şi combatere a spălării banilor din cadrul CNA, Mihail Gofman, şi fostul şef al Secţiei prevenirea spălării banilor şi monitorizarea tranzacţiilor în cadrul Băncii Sociale, Sergiu Sagaidac, au ieşit public şi au spus ce ştiu despre modul în care s-a comis furtul din sistemul bancar şi ce s-a întâmplat după asta cu martorii.

Aflat într-o vizită la Washington pentru a informa instituţiile SUA despre cum a fost implementată schema furtului şi despre mimarea anchetei, Mihail Gofman a declarat tranşant: principalul beneficiar al jafului de miliarde din sistemul bancar al RM este oligarhul Vladimir Plahotniuc, prim-vicepreşedinte al PD.

„În 2012, în lunile februarie, martie şi aprilie, mai multe clanuri au luptat pentru a deţine controlul asupra principalei bănci sistemice din Republica Moldova, Banca de Economii. Jaful secolului a demarat în aprilie 2012. A avut în trei etape, ultima a durat până în noiembrie 2014. Asta nu înseamnă că s-a încheiat, această schemă continuă să fie în vigoare. Trebuie să facem distincţie între beneficiarii efectivi şi cei intermediari, toată schema a funcţionat ca un mecanism până în mici detalii. În jaful miliardului, principalul beneficiar este Vladimir Plahotniuc, reprezentantul principal al elitei politice. Al doilea este Vladimir Filat, care a fost condamnat la 9 ani de închisoare pentru furtul miliardului din rezervele BNM, dar nu pentru jaful propriu-zis. (…) Deja nu este secret că coordonatorul jafului a fost Serghei Iaralov, care este şi cetăţean al SUA. Este membru al Consiliului politic al unuia dintre partide şi om apropiat lui Plahotniuc”, a declarat Mihail Gofman, la Washington.

Totodată, fostul angajat al CNA a accentuat că „jaful secolului”  trebuie să devină ţinta unei anchete internaţionale. „Deocamdată  nimeni nu se ocupă de acest jaf, deşi eu am explicat cum acest jaf trebuie investigat. Trebuie să înţelegeţi că din interiorul ţării, chiar dacă vom avea anchetatori buni, nu vom reuşi să rezolvăm cazul. Cu propriile forţe nu vom putea investiga acest furt. Consider că această anchetă trebuie să  aibă statut internaţional, deoarece sunt lezate interesele mai multor state, sunt lezate interesele FMI şi ale ţărilor care finanţează  Republica Moldova. Eu optez pentru crearea unui grup internaţional care să se ocupe de anchetă. Nu am încredere în organele de drept moldoveneşti. Eu cred că ele merg pe căi greşite. În plus, nu cred că ele sunt capabile de sine stătător să  facă ceva, pentru că sunt implicate foarte multe companii americane, britanice, letone, din Noua Zeelandă. Multe din ele îşi vor schimba proprietarii, numele, adresele. Aici trebuie reacţii imediate şi o abordare complexă ”, a mai spus Gofman.

La rândul său, fostul şef al Secţiei prevenirea spălării banilor şi monitorizarea tranzacţiilor în cadrul Băncii Sociale, Sergiu Sagaidac, a expediat o scrisoare către Europol şi misiunilor diplomatice de la Chişinău în care îndeamnă partenerii de dezvoltare să condiţioneze acordarea asistenţei financiare Republicii Moldova prin crearea unui grup de anchetă format din procurori anticorupţie, ofiţeri de investigaţie ai CNA asistaţi de procurori ai statelor UE şi experţi OLAF (Oficiul European Antifraudă), Europol cu statut de observatori, prin care să se asigure investigarea deplină  şi obiectivă a fraudei bancare.

„Luând în considerare că atât Republica Moldova, cât şi Uniunea Europeană se confruntă cu o grupare criminală transfrontalieră pe motiv că mijloacele băneşti obţinute ilegal au fost transferate şi spălate prin intermediul băncilor din statele UE, este nevoie de implicarea urgentă a Europol. Rugăm Agenţia UE de aplicare a legii EUROPOL să iniţieze o investigaţie internaţională pe motiv că mijloacele băneşti spălate pe teritoriul Uniunii Europene atentează inclusiv la siguranţa însăşi a UE şi cetăţenilor ei, iar mijloacele băneşti spălate pot fi utilizate în diverse scopuri inclusiv pentru comiterea altor infracţiuni inclusiv pe teritoriul UE. La moment vieţile şi sănătatea unor persoane din Republica Moldova care sunt martori pe dosarul fraudei bancare este în pericol fără implicarea Excelenţelor Voastre”, se spune în scrisoarea către Europol.

Intervenţia UE şi SUA, mai urgentă şi necesară decât oricând

Reprezentanţii partidelor aflate la guvernare resping însă ideea unei anchete internaţionale. Deputaţii care fac parte din majoritatea parlamentară afirmă că acest lucru nu este obligatoriu, având în vedere că în prezent compania britanică Kroll desfăşoară un audit la Banca Naţională a Moldovei. Parlamentarii din opoziţie cred însă că tragerea la răspundere a celor vinovaţi este imposibilă fără antrenarea experţilor internaţionali.

În contextul acestor dezvăluiri şi a inacţiunii instituţiilor RM, vocile cu greutate de la Chişinău şi nu doar susţin că acum este nevoie ca niciodată de intervenţia partenerilor RM.

„Se confirmă că Republica Moldova este stat capturat, şi nu de oligarhie, ci de o singură persoană. O persoană care nu are echivalent în RM ca bogăţie şi influenţă şi care poate să manipuleze justiţia şi alte sisteme în propriul interes. Este necesară o investigaţie internaţională în ceea ce ţine de originea averilor lui Plahotniuc. Nu ştim unde se află averea sa şi care este aceasta în realitate. Nu a făcut investiţii mari în RM, deci nu ştim nici unde-i este averea, nici în ce o investeşte, nici care este provenienţa acesteia. Este inadmisibil pentru un stat să fie dominat de o persoană cu o avere necunoscută ţinută nu ştiu unde. Fie Interpol, fie alte instituţii internaţionale, trebuie să investigheze provenienţa averii lui Plahotniuc, iar evenimentele din ultimul timp de la Chişinău trebuie să impulsioneze o asemenea anchetă”, a declarat de la Berlin Vladimir Socor, analist politic la Fundaţia Jamestown.

„Nigeria şi-a recuperat banii în urma unui proces iniţiat în SUA. Dacă în cazul jafului de la bănci este iniţiat un proces în afara influenţei lui Plahotniuc, atunci şi rezultatul acestui proces este previzibil. Atunci mulţi oameni din anturajul lui Plahotniuc vor fi tentaţi să vorbească cât mai repede ca să-şi salveze propria piele”, crede şi comentatorul politic de la Chişinău Victor Ciobanu.

„Deja a devenit cunoscută situaţia nigerienilor, care a demarat exact în aceeaşi perioadă când Platforma Civică DA îi cereau preşedintelui Timofti să ceară ajutorul instituţiilor internaţionale. În octombrie 2015 a fost demarat procesul de recuperare a 9 miliarde de dolari, când preşedintele nigerian a făcut acele demersuri. Eu nutresc speranţa că Plahotniuc va ajunge într-o bună zi pe banca acuzaţilor şi nu ca un criminal oarecare, dar ca un criminal internaţional”, susţine liderul PPDA, Andrei Năstase.

Fără o anchetă cu implicarea UE şi SUA, Republica Moldova riscă să rămână o gaură neagră, aşa cum titrează presa internaţională, în timp ce holdingul media al oligarhului Vladimir Plahotniuc şi instituţiile statului pe care le controlează vor continua să mintă partenerii de dezvoltare că la Chişinău există stabilitate, ţinându-i cât mai mult la distanţă. Cleptocratul Plahotniuc, care controlează de facto RM, nu vrea nici în ruptul capului o anchetă internaţională pentru că procurorii americani şi europeni i-ar da de urmă într-o săptămână.

Sursa:jurnal.md