Mai multe persoane avizate în fraudele din sistemul bancar au fost ameninţate, au dispărut sau au decedat în condiţii suspecte.

Subiec­tul a ajuns în vizor public după ce fostul şef adjunct al Serviciului Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor din cadrul CNA, Mihail Gofman, şi fostul şef al Secţiei prevenirea spălării banilor şi monitorizarea tranzacţiilor în cadrul Băncii Sociale, Sergiu Sagaidac, au ieşit recent cu mai multe dezvăluiri despre jaful din sectorul bancar şi ce a urmat după. Mai exact, mulţi dintre cei care deţi­neau infor­ma­ţii des­pre dis­pa­ri­ţia bani­lor ar fi fost supuşi inti­mi­dă­ri­lor şi pre­siu­ni­lor, iar unii din­tre ei chiar au sfâr­şit tra­gic.

Pe par­cur­sul lunii noiem­brie 2014, peste 13 mili­arde de lei au fost scoşi de la Banca de Eco­no­mii (BEM), Banca Soci­ală (BS) şi Uni­bank şi trans­fe­raţi pe con­turi din stră­i­nă­tate. Pe 27 noiem­brie 2014, o maşină plină cu acte de la cele trei bănci este furată şi incen­di­ată. La 9 decem­brie este găsit mort, în gara­jul din cur­tea casei sale, Ion But­ma­lai, fost depu­tat şi secre­tar al Comi­siei par­la­men­tare pen­tru secu­ri­tate naţio­nală. Peste mai puţin de două luni, la 25 ianu­a­rie 2015, Mihai Bolo­gan, şef de sec­ţie la Banca Naţio­nală (BNM) şi mem­bru al Comi­siei secrete pri­vind anche­ta­rea dis­pa­ri­ţiei mili­ar­du­lui, este găsit into­xi­cat cu mono­xid de car­bon în pro­priul apar­ta­ment, iar la 14 febru­a­rie 2015, un anga­jat al BEM se sinu­cide împuşcându-se cu arma pe care o deţi­nea legal.

La rândul său, Ser­giu Sagai­dac a vorbit în repetate rânduri des­pre inti­mi­dă­rile la care a fost supus ime­diat după ce şi-a dat demi­sia, urmărit şi presat atunci când a început să adreseze întrebări, înţelegând că la bancă se întâmplă nişte lucruri dubioase.

„De la 29 septembrie 2014, când am scris cererea de demisie, şi până în prezent, am avut 5 situaţii de accident rutier foarte stranii, iar la fiecare adresare la poliţie nu se întreprindea nimic. Deseori păţeam noaptea situaţii când intram în intersecţie să intre o maşină de culoare închisă, cu farurile stinse, pentru a provoca un accident sau situaţii când pe hornul casei se toarnă lubrifiant utilizat de automobil care emană fum negru şi dioxid de carbon, iar poliţia nu întreprindea nicio măsură de identificare a făptaşului”, a mărturisit anterior Sergiu Sagaidac.

Sagai­dac a făcut refe­rire şi la dece­sele des­pre care relata Gofman. Fos­tul anga­jat al Băn­cii Soci­ale spune că avea sus­pi­ciuni mari că cele trei decese nu au fost întâm­plă­toare, ca urmare a unor inci­dente banale sau sinu­ci­deri. Mai mult, fostul şef de secţie de la BS nu crede că ex-deputatul Ion Butmalai, fost secretar al Comisiei parlamentare de Securitate, s-a sinucis, la fel cum nu crede că fostul şef al Serviciului IT din cadrul Băncii Naţionale a murit în urma unui „banal incident” sau că moartea fostului încasator care ducea arhiva BEM, Băncii Sociale şi Unibank este o coincidenţă.

Ante­rior, şi Renato Usa­tîi, pri­mar de Bălţi, lider al for­ma­ţiu­nii „Par­ti­dul Nos­tru”, anunţa că a intrat în pose­sia mai mul­tor docu­mente, inclu­siv cores­pon­denţă secretă, în care se vor­bea des­pre fur­tul mili­ar­du­lui şi per­soa­nele care ar fi avut de sufe­rit în con­se­cinţă. „Aici este scris că, la 26.01.2015, fami­lia lui Mihai Bolo­gan, şeful Direc­ţiei mana­ge­ment şi secu­ri­ta­tea infor­ma­ţio­nală din cadrul Băn­cii Naţio­nale a Mol­do­vei, a fost găsită into­xi­cată cu mono­xid de car­bon în pro­pria casă situ­ată pe strada Stu­den­ţi­lor. El era din comi­sia pri­vind elu­ci­da­rea fur­tu­lui mili­ar­du­lui. Un alt exem­plu de acest fel se referă la şofe­rul unei autos­pe­ci­ale de la BEM. Aici scrie că şofe­rul, căruia i-a fost furată în noiem­brie 2014 maşina blin­dată des­ti­nată pen­tru trans­por­ta­rea arhi­vei celor trei bănci, Banca de Eco­no­mii, Banca Soci­ală şi Uni­bank, s-a sinu­cis cu pis­to­lul pro­priu pe data de 14 febru­a­rie 2015. Au murit în con­di­ţii sus­pecte”, spu­nea Usa­tîi la mij­lo­cul lunii apri­lie, curent, citat într-un material publicat de Ziarul de Gardă.

Potri­vit lui Gofman, Mihai Bolo­gan, spe­cia­list în dome­niul teh­no­lo­gi­i­lor infor­ma­ţio­nale, era şeful unei sec­ţii din cadrul BNM şi, tot­o­dată, mem­bru al comi­siei secrete pri­vind anche­ta­rea dis­pa­ri­ţiei mili­ar­du­lui. „Era şeful direc­ţiei gene­rale IT şi veri­fi­ca­rea tranzac­ţi­i­lor finan­ci­are inter­de­pen­dente unei afa­ceri. Cine cunoaşte sis­te­mul de com­ba­tere şi pre­ve­nire a spă­lă­rii bani­lor ştie că per­soana în cauză ime­diat iden­ti­fica tranzac­ţii sus­pecte sau legă­turi în cazul unor afa­ceri dubi­oase”, spu­nea Gofman des­pre Bolo­gan.

În noap­tea de 25 spre 26 ianu­a­rie 2015, Mihai Bolo­gan, de 31 de ani, a murit în pro­priul apar­ta­ment, into­xi­cat cu mono­xid de car­bon. Soţia şi fiica, în vâr­stă de 3 ani, au ajuns în comă la spi­tal, dar ulte­rior şi-au reve­nit. Deşi presa a rela­tat pe larg des­pre acest inci­dent, la acel moment, nu se cunoş­tea că vic­tima deţi­nea o func­ţie impor­tantă la BNM şi că era mem­brul ace­lei comi­sii secrete, scrie mai Ziarul de Gardă.

A doua zi după tra­ge­die, la 26 ianu­a­rie 2015, pe acest caz a fost des­chis un dosar penal. Aflat ini­ţial în ges­tiu­nea pro­cu­ro­rei Alina Nico­laev, de la Pro­cu­ra­tura sec­to­ru­lui Râş­cani, dosa­rul a tre­cut apoi la pro­cu­rora Daniela Bui­no­vs­chi, iar recent, după ple­ca­rea aces­teia în con­ce­diu de mater­ni­tate, dosa­rul a ajuns pe masa unui al tre­i­lea pro­cu­ror. Daniela Bui­no­vs­chi ne-a spus că este por­nită urmă­ri­rea penală în legă­tură cu încăl­ca­rea regu­li­lor în con­struc­ţii care au dus la dece­sul per­soa­nei, iar ofi­ţe­rul de urmă­rire penală care se ocupă de acest caz ne-a decla­rat că este pre­ma­tur de a spune care au fost cau­zele exacte ale into­xi­că­rii şi că va fi numită o comi­sie de exper­ţii care va sta­bili cine se face vino­vat de defec­ţiu­nile apă­rute la uti­la­jele ener­ge­tice şi, prin urmare, de scur­ge­rea de mono­xid. Dosa­rul se află în pre­zent la pro­cu­ra­tură.

Un alt deces sus­pect, sur­ve­nit în peri­oada ime­diat urmă­toare „dis­pa­ri­ţiei mili­ar­du­lui”, a avut loc la 14 febru­a­rie 2015, la Hân­ceşti. Presa locală a scris atunci că, potri­vit decla­ra­ţi­i­lor soţiei, băr­ba­tul, de 60 de ani, anga­jat al BEM, a venit acasă de la ser­vi­ciu în jurul orei 12:00, a luat pis­to­lul de model Maka­rov, pe care îl deţi­nea legal, şi s-ar fi împu­ş­cat în cap, dece­dând pe loc. După cum afirma, acum două luni, pri­ma­rul de Bălţi, Renato Usa­tîi, băr­ba­tul care s-a sinu­cis era toc­mai per­soana care, în noiem­brie 2014, trans­porta actele de la cele trei bănci în maşina furată şi incen­di­ată.

Potri­vit infor­ma­ţi­i­lor din Rapor­tul Kroll, întoc­mit ca urmare a inves­ti­ga­ţi­i­lor fra­u­de­lor ban­care din R. Mol­dova, pe 26 noiem­brie 2014, după un ordin al con­du­ce­rii BEM, o serie de docu­mente tre­bu­iau să fie trans­por­tate la o arhivă a Uni­bank din Hân­ceşti. Actele, în ori­gi­nal, con­ţi­neau date des­pre cre­dite şi trans­fe­ruri de bani. Aces­tea erau împa­che­tate în 12 saci şi încăr­cate într-o maşină ce apar­ţi­nea „Kla­s­sika Force” – firmă de pază afi­li­ată lui Ilan Şor, pre­şe­din­tele de atunci al BEM.

A doua zi, pe 27 noiem­brie 2014, „Kla­s­sika Force” i-a infor­mat pe repre­zen­tan­ţii BEM că maşina a fost furată, după care incen­di­ată cu tot cu docu­mente. În raport se mai spune că este sus­pect cum un număr atât de mare de acte erau sto­cate până atunci la sediul cen­tral al BEM şi nici­o­dată nu s-a ini­ţiat un pro­ces de trans­por­tare a lor spre arhivă. De ase­me­nea, nu este clar de ce pen­tru trans­por­ta­rea docu­men­te­lor a fost uti­li­zată o maşină a unei com­pa­nii terţe din moment ce BEM dis­pu­nea de sufi­ciente mij­loace pro­prii de trans­fer a docu­men­te­lor.

La 9 decem­brie 2014, fos­tul depu­tat liberal-democrat şi secre­tar al Comi­siei par­la­men­tare securi­tate naţio­nală, apă­rare şi ordine publică, Ion But­ma­lai, a fost găsit fără suflare în gara­jul din cur­tea locu­inţei sale din Cahul. Ală­turi de cor­pul neîn­su­fleţit al aces­tuia a fost des­co­pe­rit un pis­tol deţi­nut legal de fos­tul depu­tat. Pro­cu­ra­tura a des­chis atunci un dosar penal pen­tru omor, dar nu a exclus nici ver­siu­nea unui sui­cid. După 11 luni de anchetă, la 27 octom­brie 2015, Pro­cu­ra­tura Cahul a emis o ordo­nanţă de cla­sare a dosa­ru­lui ini­ţiat pe fap­tul morţii lui But­ma­lai. Ast­fel, urmă­ri­rea penală în cazul mor­ţii fos­tu­lui depu­tat liberal-democrat a înce­tat, con­clu­zia fiind că Ion But­ma­lai s-a sinu­cis.

În ace­eaşi emi­siune tele­vi­zată de la TV7, fos­tul anga­jat al CNA, Mihail Gofman, spu­nea des­pre Ion But­ma­lai că „deţi­nea infor­ma­ţii din prima sursă refe­ri­tor la ceea ce se petrece în sis­te­mul ban­car şi nu numai”. După dece­sul fos­tu­lui depu­tat, avo­cata fami­liei But­ma­lai, Ana Ursa­chi, a sus­ţi­nut în per­ma­nenţă că acesta nu s-ar fi sinu­cis, ci a fost omorât, deo­a­rece inten­ţiona să sus­ţină o con­fe­rinţă de presă în care urma să facă publice mai multe infor­ma­ţii, inclu­siv des­pre fur­tu­rile din sis­te­mul ban­car, ce-i vizau pe mai mulţi oameni poli­tici impor­tanţi de la noi.

În acti­vi­ta­tea sa de depu­tat, Ion But­ma­lai s-a remar­cat prin decla­ra­ţii şi luări de ati­tu­dine în mai multe cazuri de rezo­nanţă pre­cum vână­toa­rea din Pădu­rea Domnească, moni­to­ri­za­rea de către Inter­pol a lui Vlad Pla­ho­t­niuc sau ata­cu­rile rai­der asu­pra băn­ci­lor şi com­pa­ni­i­lor din R. Mol­dova.

După ce aceste dezvăluiri au ieşit la suprafaţă, ameninţările şi intimidările au continuat. Sergiu Sagaidac spunea recent că deţine informaţii că Procuratura Generală intenţionează să ceară Interpolului anunţarea în căutare internaţională a sa şi a lui Mihail Gofman. Asta deşi, susţine Sagaidac, aşa şi nu a fost citat de Procuratura Anticorupţie pentru a fi audiat pe marginea dezvăluirilor sale despre jaful bancar, în timp ce motivul pentru care urmează să se ceară darea în căutare internaţională a celor doi este „eschivarea de la prezentare la Procuratură”. Totodată, Sagaidac spune că nu întâmplător s-a mediatizat nu demult o ştire despre un tânăr care încerca să zboare la Londra cu un pistol. Cazul s-a întâmplat la acum două săptămâni. Individul a fost reţinut în urma verificărilor, după ce agenţii de securitate au depistat asupra acestuia o armă de calibrul 6 mm, model 348-C. Tânărul încercase să urce la bordul unui avion de pe ruta Chişinău-Londra. În realitate, informaţia ar fi fost lansată în spaţiul public cu un singur scop – de a-l speria pe Sagaidac, care în curând urmează să fie recunoscut în calitate de martor, după ce va fi finalizată procedura audierii de către organul de anchetă al SUA. Or, după ce acest lucru se va întâmpla, Procuratura Generală şi cea Anticorupţie vor putea şi vor trebui să solicite depoziţiile lui Sagaidac, dar şi ale lui Gofman, din partea organului de anchetă al SUA.

Sursa:jurnal.md