Avocaţii celor 133 de moldoveni din diasporă care au acţionat în judecată organele electorale pe motiv că le-a fost încălcat dreptul la vot vor contesta decizia Curţii de Apel Chişinău prin care cererea apărătorilor a fost respinsă, fiind menţinută hotărârea Judecătoriei sectorului Centru, din 29 noiembrie.

Avocaţii Eduard Digore şi Veronica Mihailov-Moraru urmează să depună un recurs la Curtea Supremă de Justiţie vineri, 9 decembrie. „Argumentele invocate de instanţa de apel sunt totalmente nefondate”, a spus Eduard Digore.

În decizia emisă la 6 decembrie, magistraţii Iulia Cimpoi, Natalia Simciuc şi Victor Pruteanu aduc mai multe explicaţii în susţinerea faptului că atât organele electorale, cât şi Ministerul de Externe şi Guvernul au acţionat conform legii în raport cu moldovenii care nu au putut vota, scrie anticorupţie.md.

Între altele, Consiliul Electoral de Circumscripţie Chişinău ar fi acţionat corect atunci când, prin hotărârile din 16 şi 17 noiembrie, „a luat act” de cele circa 4.000 de contestaţii depuse de persoanele care nu au reuşit să voteze, fără să se pronunţe pe fondul acestora. Deşi apelanţii consideră că astfel Consiliul a încălcat procedurile şi a emis două hotărâri ilegale, judecătorii susţin că organul electoral a acţionat conform competenţelor, deoarece contestaţiile depuse după încheierea zilei alegerilor urmează să fie examinate de instanţa care va valida sau invalida scrutinul per total, adică Curtea Constituţională:

„…contestaţiile nu pot fi examinate în sensul solicitat de reclamanţi, prin admiterea sau respingerea în fond a acestora, or, după finalizarea scrutinului, sunt întocmite totalurile rezultatelor alegerilor, cu expedierea acestora spre confirmare – operaţiune care implică inclusiv verificarea legalităţii alegerilor, iar instanţa competentă este în drept să valideze sau să invalideze alegerile examinând totodată şi temeinicia contestaţiilor.”

„Prin urmare, Colegiul civil consideră că instanţa de fond corect a dispus respingerea pretenţiei de anulare a actelor administrative sus-indicate, iar argumentele/dezacordurile apelanţilor în partea respectivă nu pot fi reţinute”, potrivit documentului.

Instanţa: Dreptul constituţional la vot, prin discriminare pe bază de reşedinţă, nu a fost încălcat

Judecătorii consideră la fel de întemeiată şi hotărârea primei instanţe de a respinge pretenţiile cetăţenilor în ceea ce priveşte încălcarea dreptului constituţional la vot prin discriminare directă pe criteriu de reşedinţă. În susţinerea opiniei, ei invocă mai multe hotărâri anterioare ale Curţii Constituţionale pe marginea prevederilor Codului Electoral: „Prin prisma hotărârii citate, s-a indicat că dreptul la alegeri libere nu este absolut, fiind loc pentru limitări implicite, statelor contractante urmând să li se acorde o marjă de apreciere în domeniu, reprezentând datoria fiecărui stat contractant de a-l încorpora în propria sa viziune a democraţiei”.

Ei mai adaugă că statul îşi poate stabili anumite criterii atunci când intenţionează să deschidă secţii suplimentare celor din incinta ambasadelor şi consulatelor, şi că aceste criterii ţin inclusiv de posibilităţile tehnice ale organizatorilor procesului electoral. Mai mult, deşi recunosc că înregistrarea prealabilă nu restricţionează dreptul la vot, ea ar constitui un „criteriu determinant” pentru autorităţi.

În viziunea magistraţilor, limita de 3.000 de buletine de vot pentru fiecare secţie din afara Republicii Moldova corespunde legii şi chiar dacă, potrivit Ministerului de Externe, numărul moldovenilor stabiliţi peste hotare ar depăşi 800.000 de cetăţeni, „nu se confirmă că toate persoanele respective ar fi fost în drept de a-şi exprima votul, or, dreptul de a participa la vot le au persoanele care au atins vârsta de 18 ani”. Dimpotrivă, moldovenii din străinătate au beneficiat de facilităţi suplimentare în raport cu cei care au votat în ţară, făcându-se referinţă la dreptul de a vota în baza paşaportului expirat şi mobilitatea de a te deplasa la oricare dintre cele 100 de secţii de votare deschise peste hotare.

„Astfel, în condiţiile în care cetăţenii insistau la exercitarea dreptului la vot, aceştia au avut posibilitatea reală de a-şi exercita dreptul respectiv, asumându-şi corespunzător şi eventuale cheltuieli, iar statul a asigurat secţiile de votare din străinătate cu numărul necesar de buletine de vot.”

În decizia motivată sunt prezentate şi argumentele autorităţilor acţionate în judecată, care au cerut respingerea apelurilor. Bunăoară reprezentanţii CEC s-au referit la faptul că, în condiţiile în care la o secţie de votare era aglomeraţie, persoanele erau informate despre posibilitatea votării la secţiile din apropierea. Mai mult, legislaţia Canadei şi cea a Germaniei nu permit deschiderea secţiilor de votare în afara misiunilor diplomatice. Cei de la Ministerul de Externe au menţionat că Codul Electoral nu se referă la numărul de cetăţeni, ci la numărul votanţilor şi că anume de această cifră ar fi ţinut cont autorităţile atunci când au decis câte secţii de votare să deschidă. Mai mult, dacă s-ar fi deschis secţii doar în baza datelor deţinute de minister, atunci ele ar fi fost şi mai puţine, potrivit sursei.

Organele electorale au fost acţionate în judecată de 133 de cetăţeni moldoveni aflaţi peste hotarele ţării, care nu au putut vota din cauza numărului insuficient de buletine. Decizia a fost luată după ce Consiliul Electoral de Circumscripţie Chişinău, precum şi Comisia Electorală Centrală au adoptat hotărâri de restituire a celor circa 4.000 de contestaţii depuse de persoanele care nu au reuşit să voteze.

Avocaţii care reprezintă diaspora în proces au invocat în instanţa de judecată excepţia de neconstituţionalitate a articolului 49, aliniat 3, din Codul Electoral, care prevede o limită de 3.000 de buletine de vot pentru fiecare secţie de votare deschisă peste hotare. Judecătoria sectorului Centru a respins însă demersul. Magistrata Djeta Chistol a stabilit că solicitarea este neîntemeiată.

Sursa:jurnal.md