Dosarele din 7 aprilie 2009 se mușamalizează din motive politice, iar în cazul în care comuniștii revin la putere, Gurbulea, Papuc, Zubic și alți polițiști și procurori torționari ar putea să ocupe funcțiile vechi, în loc să fie trași la răspundere. De această opinie sunt invitații emisiunii „Ora Expertizei” de la Jurnal TV.

Ana Ursachi, avocat: Cei care au înmormântat la acel protest speranțele că adevărul din 7 aprilie 2009 se va afla, eu cred că într-adevăr au o șansă. Din cauza torturii a murit Boboc, Țâbuleac, precum și alți băieți. În afară de cele 460 de persoane care au fost torturate, alte 30 de cadavre au fost găsite în lacurile din suburbiile Chișinăului. Tot atâtea au fost găsite în pădure. Tortura ca și încriminare juridică nu are termen de prescripție și cei care au torturat copiii în Piață, dar și acei protestatari care au aruncat o piatră, cei care au îndeplinit ordinul lui Zubic, Papuc, urmează a fi pedepsiți. Polițiștii necinstiți, cei care au comis abuz în serviciu vor plăti cu termenul de 5 ani, deoarece infracțiunea dată, în încriminarea Codului Penal, în alineatul 1 are termenul de prescripție de 5 ani. Tot ce-a avut de suferit ca urmare statul, oamenii, trebuie obligatoriu să fie calificate ca urmări grave, iar acestea au un termen de 15 ani. De aceea sper ca toți polițiștii să nu doarmă deloc în noaptea de 6 spre 7 aprilie și să atragă atenția la mesajul pe care mi-l asum cu mare responsabilitatea: pedeapsa pentru ce-au făcut cu titlul de abuz în serviciu, cu titlul de neglijență criminală în ceea ce au admis ei să se întâmple va fi pedepsită.

Audiindu-se un martor în privința fărădelegilor făcute de un polițist în perioada de după revoluție, am înțeles cu stupoare că martorul recunoaște în acel polițist și persoana care l-a torturat. Deja declarațiile nu erau relevante în dosarul în care îl judecam pe abuz. El a spus că omul acela l-a bătut. Polițistul însă a fost promovat în funcție, pentru că se vehiculase că a descoperit crima de la Durlești. Mai târziu am aflat însă, cum a fost închis acel dosar. Prin urmare, ceea ce spune Procuratura că n-au putut identifica polițiștii care purtau cagula pe cap, nu înseamnă în birourile Poliției sau a Procuraturii, în mașinile care au fost duse în instanță și-apoi înapoi la Comisariat, în incinta izolatoarelor de detenție, nu s-au întâmplat acte de abuz de serviciu, de exces, de depășire și bineînțeles, de tortură. Polițiștii s-au identificat, însă Procuratura n-a vrut să spună, pentru că descendenții puterii de atunci au rămas în Procuratură și servesc în continuare actuala putere, deoarece și pe plan politic din clanul lui Voronin s-a desprins o păsărică. Ea se numește Vladimir Plahotniuc, punându-se pată pe Partidul Democrat.

Sunt unul dintre avocații care a depus cererea de atragere la răspundere penală împotriva lui Igor Popa și l-a momentul de față s-a soldat cu nimic, pe motivul unor ilegalități admise la emiterea acelor ordonanțe. De asemenea, am depus cerere de a trage la răspundere pe Mihail Pascal.

Sergiu Mocanu, liderul Mișcării Antimafie: Mușamalizarea dosarelor din 7 aprilie se face cu premeditare. Voronin, Lupu și Greceanîi erau în clădirea Guvernului în momentul când s-a produs atacul tinerilor din Piață. Ei trebuiau anchetați după ce a fost omorât Valeriu Boboc, dar așa, ei n-au măcar calitatea de martori în dosarul „7 aprilie”. Pădurea Domnească este o repetare a evenimentelor din 7 aprilie. La fel și cazul lui Vicol.

Igor Popa este un procuror torționar, îndeplinind direct comenzile lui Voronin și Gurbulea asupra dosarelor noastre

Sunt crime, pentru care vinovații n-au fost pedepsiți. Voronin este primul. El a dat indicații directe Consiliului Național de Securitate cine să stea la pușcărie, să fiu lichidat în pușcărie și cum să se comporte cu mine. Din celula mea am auzit cum erau maltratați tineri pe coridoare. Important acum este că în spate stă Filat și Plahotniuc, că sunt interesați de mușamalizarea tuturor cazurilor care ajung în justiție. Crimele din aprilie 2009 săvârșite de polițiști și procurori n-au fost un motiv de a fi lipsiți de lucru, ci un atu la cariera lor. Într-adevăr există pericolul ca Zubic, Papuc, Gurbulea să revină în funcții și să-i protejeze tot pe Filat, Plahotniuc, Voronin.

Vadim Vieru, jurist, Asociația Promo – Lex: Codul Penal din aprilie 2009 nu califica expres tortura ca o acțiune ilegală, erau alte componente precum abuz în serviciu, care au au fost aplicate de către Procuratura Generală la acel moment. Chiar dacă organizațiile neguvernamentale au prezentat o listă enormă de victime, Procuratura Generală spune că au fost înregistrate 107 sesizări din partea celor torturați după 7 aprilie 2009. Din start s-a știut că acea Comisie specială creată de Parlament va crea o hotărâre pur politică, așa cum a fost raportul Comisiei Nagacevschi, în care a fost punctat foarte bine cum au evoluat evenimentele. În baza acelei hotărâri, Parlamentul trebuia să-și învețe lecția și să încerce să asigure independența Procuraturii.

Nu trebuia să așteptăm ca politicienii să investigheze acele infracțiuni și să tragă la răspundere, trebuia doar Procuratura să-și facă meseria, fără a ține cont de influențele politice. O să citez dintr-o scrisoare a Procuraturii primită de Asociația noastră: „ În cadrul urmării penale, pe aceste cauze s-au întreprins un volum imens de acțiuni a urmăririi penale, însă din motiv că persoanele care au acționat au avut mască pe cap sau au torturat victimele ținute cu capul aplecate, n-au putut fi identificate”. Cele 31 de dosare suspendate demonstrează că Procuratura Generală nu are voință să investigheze.

Cazul Crăciuneac a fost unul foarte grav. În cazul dosarului penal, CNA și alte victime pe care le-am identificat, au indicat nume concrete care au aplicat tortura. Dosarele lor au fost suspendate. Evident că am mers la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului, iar Guvernul până la urmă a recunoscut faptul că a încălcat drepturile omului și faptul că n-a putut să asigure un mecanism de investigare după evenimentele de tortură din 7 aprilie 2009. Acesta nu este un caz singular. Numai în cadrul Asociației „Promo Lex” avem cinci cazuri în care Guvernul a fost nevoit să achite 15 mii de euro.