Acuzaţii extrem de grave la adresa guvernării de la Chişinău, în frunte cu oligarhul Vladimir Plahotniuc, au răsunat în Parlamentul European, care a examinat ieri, 3 iulie, acordarea asistenţei macro-financiare de 100 de milioane de euro pentru RM. Astfel, în urma discuţiilor de ieri în plenul Parlamentului European, în după-amiaza zilei de astăzi urmează să fie luată prin vot decizia de acordare a împrumutului.

Deşi majoritatea deputaţilor europeni au spus că vor vota pentru aprobarea asistenţei, asta nu înseamnă că banii vor veni imediat. Şi asta pentru că acordarea banilor va fi strict condiţionată şi „niciun cent” nu va ajunge la Chişinău decât odată cu fiecare condiţie îndeplinită. „Dacă votăm mâine, asta nu înseamnă că banii vor fi acordaţi automat. Condiţionalităţile rămân în picioare pentru fiecare tranşă”, a explicat raportorul Sorin Moisă.

Cele mai multe îngrijorări au fost referitor la corupţia din ţară, la oligarhizarea puterii în stat, la tentativele guvernării de a schimba sistemul electoral în ciuda recomandărilor Comisiei de la Veneţia şi a protestelor din societate. Dar cel mai des a răsunat numele şefului Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc, care a fost calificat în plenul Parlamentului European drept „principalul oligarh şi agent de corupţie”.

„Cele mai recente evoluţii din RM au oare trăsături necesare pentru un stat de drept de încredere? Ştim cu toţii că populaţia, economia, toată ţara suferă din cauza lui Plahotniuc. Înainte să viraţi un cent acestui guvern, trebuie să ne asigurăm că în ţară sunt respectatele drepturile omului şi normele democratice”, a declarat europarlamentarul Helmut Scholz.

„De la revoltele din 2009, la guvernarea RM a fost o succesiune de majorităţi. În rezultat, Filat – închis, Plahotniuc – principalul oligarh şi agent de corupţie din ţară. Împreună au furat un miliard de dolari. S-a acordat autorizaţie de a fura pentru această mafie care se proclamă drept promotoare a UE şi acum vreţi să le mai daţi 100 de milioane de euro pe de-asupra?”, s-a revoltat eurodeputatul Jean-Luc Schaffhauser.

„Indiscutabil, Republica Moldova are nevoie de asistenţă, dar când spun RM mă refer la cetăţenii acestei ţări, nu la Plahotniuc şi Dodon care, în loc să susţină reformele, au decis că prioritatea absolută e modificarea sistemului electoral în unul care să le asigure alegerea eternă în funcţie. Comisia de la Veneţia a explicat clar lipsa de oportunitate a acestei legi. Reiterez ceea ce le-am spus celor din PD la Bruxelles. Retrageţi acest proiect de lege electorală, el nu are de a face cu urgenţele cetăţenilor. Niciun contribuabil nu e dispus să plătească aventurile lui Plahotniuc şi Dodon. Gândiţi-vă la cetăţeni, nu la eternizarea voastră la putere”, a declarat şi europarlamentarul român Cristian Preda.

Şi alţi deputaţi europeni au vorbit despre tentativa puterii de la Chişinău de a schimba cu forţa sistemul electoral.

„RM e una dintre cele mai sărace ţări europene şi are nevoie de asistenţă financiară, dar împărtăşim îngrijorările legate de justiţie, libertatea presei etc. Comisia Europeană partajează şi preocupările privind modificarea sistemului electoral. Vom monitoriza respectarea acestor precondiţii. Nu se va acorda asistenţă financiară Moldovei dacă nu vor fi respectate condiţiile”, a menţionat Valdis Dombrovskis.

„Partidele de opoziţie şi societatea civilă protestează faţă de modificarea sistemului electoral, iar guvernarea ignoră acest lucru. Este crucial ca recomandările Comisiei de la Veneţia să fie respectate pe deplin şi să ne asigurăm că transmitem un mesaj clar. Da, RM are privilegii, dar are şi obligaţii foarte serioase”, a punctat şi europarlamentarul Petras Auštrevičius.

Şi eurodeputatul Siegfried Mureşan, raportor din partea Comisiei pentru bugete pe avizul privind programul de asistenţă macrofinanciară pentru Republica Moldova, a declarat că una dintre condiţii trebuie să fie respectarea pe deplin a avizului Comisiei de la Veneţia.

„Obiectivul meu a fost să mă asigur că RM îndeplineşte condiţiile necesare pentru a beneficia de fondurile europene. Trebuie să ne asigurăm că recomandările privind sistemul electoral se respectă pe deplin şi doar în acest caz banii să ajungă, precum şi dacă se îndeplinesc condiţiile legate de combaterea corupţiei, a spălării banilor, a independenţei justiţiei. Trebuie să monitorizăm atent şi fiecare tranşă să fie plătită doar dacă se respectă în totalitate toate condiţiile”, a spus Siegfried Mureşan.

„Este de neacceptat ceea ce se întâmplă cu guvernul moldovean şi cu sistemul electoral. Ar trebui să se pună toate instituţiile şi să vină cu un mesaj foarte clar – că nu se poate de schimbat sistemul electoral. Acest cod electoral nu se poate schimba aşa cum se încearcă. Trebuie să dăm un mesaj foarte clar, nu putem accepta ca situaţia din RM să se agraveze. Comisia Europeană să spună fără ocolişuri. Da, ne dorim ca RM s-o ia în direcţia democraţiei şi tocmai de aceea ne dorim un stat de drept autentic şi trebuie să ne asigurăm că situaţia din RM nu se va înrăutăţi şi mai mult în următorii ani”, a declarat europarlamentarul Daniel Caspary.

Unii europarlamentari au menţionat că însuşi sistemul electoral e treaba internă a ţării, dar că problema e în modul în care acesta este impus.

„Timp de mai mulţi ani am tot transferat bani către Moldova în speranţa că se vor face reforme, în speranţa că situaţia se va îmbunătăţi, dar am avut de a face cu o catastrofă cu partidele democratice de la putere. Nu mai vrem să mergem pe aceeaşi cale. Rezultatul este nu doar că noi am devenit mai critici, dar şi că oamenii s-au îndepărtat de propriul guvern şi de cei care l-au susţinut, adică de noi. Ne aşteptăm la acţiuni concrete din partea guvernării, nu doar să se vorbească, ci să se şi facă ceva. Sistemul electoral din RM nu e treaba noastră, dar CUM se pune acest sistem, dacă se consultă cu societatea, asta e important”, a menţionat Knut Fleckenstein.

O părere similară a avut şi Hannu Takkula, care a declarat: „În RM sunt multe provocări economice şi politice. Până la urmă, obiectivul finanţării a fost să îmbunătăţească situaţia financiară. Reforma sistemului electoral a dus la multe discuţii, RM e o ţară independentă şi UE nu poate să dicteze, dar trebuie să se ţină cont de valorile Uniunii Europene.”

De cealaltă parte, europarlamentarul Igor Šoltes a spus că în cazul Republicii Moldova condiţionarea este justificată.

„Nu se întâmplă foarte des ca, atunci când vine vorba despre ajutor financiar, Comisia europeană să impună condiţionalităţi. Dar în cazul RM e justificat. Situaţia de acolo, demonstraţiile, au arătat că RM trebuie s-o ia pe calea democraţiei. Dilema este dacă spre Est sau Vest. Ajutorul financiar în trecut era pârghie pentru a face RM să ofere deschidere către UE, însă lucrurile nu au mers planificat, banii au dispărut şi nu şi-au atins obiectivul. Tocmai de aceea trebuie să ne asigurăm că se luptă împotriva corupţiei, că sprijinirea democraţiei şi a libertăţii de exprimare sunt respectate”, a spus Igor Šoltes.

„Situaţia din RM nu s-a îmbunătăţit, de aceea cred că această asistenţă e diferită de celelalte. Un instrument de sprijin bugetar trebuie să se bazeze pe încrederea că banii merg acolo unde este nevoie”,  a menţionat şi Heidi Hautala.

„Fireşte că nu putem să ne ascundem de adevăr – există corupţie, probleme, însă acest lucru nu înseamnă că trebuie să retragem sprijinul pentru societatea din RM”, a opinat un alt europarlamentar Kazimierz Michał Ujazdowski.

Şi europarlamentara Maria Grapini a fost de aceeaşi părere: „Din cauza a trei care au furat băncile n-o să pedepsim toţi cetăţenii. RM are nevoie de asistenţă, important este să indicăm clar condiţionalităţile. Nu putem să respingem acordarea sprijinului pentru că ar descuraja cetăţenii.”

Mesajele dure au tot continuat însă. Eurodeputatul Jonathan Arnott a declarat tranşant că împrumutul pentru RM nu este justificat, în situaţia în care ocupăm locul 123 din 176 în topul mondial privind indicele de percepţie a corupţiei, elaborat de Transparency International.

„Banii UE aparţin contribuabililor. Există foarte multe aşteptări de la RM, dar, să fim sinceri – RM e după Cuba şi Pakistan în topul Transparency privind indicele corupţiei. În indexul economic e mai jos decât Rwanda. Soluţia nu e să dăm mai mulţi bani Moldovei. E justificat să dăm atâţia bani unei ţări cunoscute pentru corupţie şi spălări de bani? Nu ştiu dacă RM respectă condiţia unui stat căruia să-i dăm atâţia bani”, a declarat Jonathan Arnott.

„Această asistenţă trebuie să fie condiţionată strict de reforme. Dacă nu, totul va eşua. RM e foarte departe de statele care întrunesc „Criteriile de la Copenhaga”. RM trebuie să demonstreze curaj, să lupte cu corupţia, să garanteze independenţa sistemului judiciar. Am rezerve în privinţa acordării asistenţei”, a spus Eleftherios Synadinos.

La rândul ei, europarlamentara Barbara Kappel a menţionat că e nevoie de măsuri speciale pentru acordarea banilor, în situaţia în care „au reuşit să fure un miliard de euro şi s-a spus clar că un prim-ministru a fost implicat”.

Şi europarlamentarul Theodor Stolojan a declarat că banii trebuie să fie eliberaţi doar pe măsură ce vor fi îndeplinite condiţiile UE: „Voi vota pentru, doresc să subliniez că oamenii din RM au suferit poate mai mult ca orice altă ţară în tranziţie, începând cu deportările şi terminând cu această tranziţie care parcă nu se mai termină. Vom aproba acest acord, dar banii se vor acorda doar în măsura condiţionalităţilor îndeplinite.”

În concluzie, raportorul Sorin Moisă a reiterat că banii vor fi acordaţi în tranşe, doar în dependenţă de reformele îndeplinite. Mai mult, europarlamentarul a precizat că precondiţiile vor viza şi oligarhia de la Chişinău. „S-a vorbit mult despre puterea exagerată a oligarhilor din RM. Vreau să vă spun că acest pachet de condiţionalităţi are puterea de a limita puterea arbitrară în RM”, a conchis europarlamentarul.

De menţionat că acordarea asistenţei maco-financiare de 100 de milioane de euro va fi supusă votului în plenul Parlamentului European în după-amiaza zilei de astăzi.

Sursa:jurnal.md