România ar trebui să fie mai atentă ca oricând la procesele care au loc în Republica Moldova în acest an electoral, care este unul decisiv pentru viitorul său.

În momentul de față, țara este în captivitatea unor forțe autointitulate pro-europene, care o țin într-o stare de stagnare și sărăcie, a declarat deputatul român Matei Adrian Dobrovie, în cadrul unui interviu pentru portalul Anticorupție.md. Deputatul s-a referit și la practicile anticorupție pe care țara noastră le-ar putea prelua de la România, dar și la greșelile pe care ar trebui să le evităm în acest proces.

Anticorupție.md: Cum se vede acum Republica Moldova în context geopolitic, de la București?

Matei Adrian Dobrovie: Se vede foarte în ceață, ca să zic așa. Din păcate, la București nu prea se conștientizează cât de important este anul 2018 pentru Republica Moldova și, implicit, pentru România. În acest an, practic, se hotărăște orientarea viitoare a Republicii Moldova, dacă va fi preluată de forțele pro-rusești sau de cele pro-europene adevărate. În momentul de față avem, din păcate, niște forțe autointitulate pro-europene, care țin țara captivă într-o stare de stagnare, într-o stare de sărăcie. Foarte mulți pleacă din Republica Moldova, ei nu văd niciun viitor aici, iar această stagnare pe care, din păcate, România a susținut-o și a girat-o în numele stabilității este foarte și foarte periculoasă. Am tot avertizat de-a lungul timpului și, din pacate, anul acesta vom vedea dacă am avut dreptate sau nu (sper să nu fi avut dreptate), dar riscăm la alegeri să ne trezim că forțele pro-ruse câștigă, și nu pentru că Rusia ar investi foarte mulți bani, ci pentru că România și UE au susținut, mai vizibil sau mai puțin vizibil, acest regim oligarhic la Chișinău, care nu a reușit, în afară de așa-zisa stabilitate clamată și de parcursul european pe care l-a clamat, decât să decridibilizeze idea de parcurs european, de apropiere de UE. Pentru toți cetățenii Republicii Moldova, în mod normal, această apropiere ar însemna o îmbunățățire a traiului lor, or rezultatele acestei guvernari arată clar că situația nu s-a îmbunățățit și că autorii jafului miliardului în continuare nu sunt investigați, instituțiile din Republica Moldova în continuare nu funcționează, oamenii pleacă pentru că nu au niciun viitor acolo. În această situație nu pot să spun decât că situația geopolitică se complică, pentru că vectorul pro-rus și euro-asiatic, indiferent de ce-ar însemna acesta, are practic ocazia de a prelua Republica Moldova prin alegeri democratice.

Anticorupție.md: Influența rusă a existat întotdeauna în Republica Moldova, dar, odată cu războiul din Ucraina, s-a intensificat. Și dacă acolo s-a intrat cu tancurile, la noi se încearcă a se stabili foarte bine prin televizor sau prin resursele informaționale. Din păcate, România este mai puțin prezentă pe piața media din Republica Moldova. Ce-ar putea face România pentru a ne ajuta într-un fel să minimalizăm propaganda rusească sau care ar fi punctele de influență asupra propagandei rusești în care ar putea fi încadrată România mai masiv?

Matei Adrian Dobrovie: În primul rând, cred că România trebuie să comunice mult mai bine despre investițiile pe care le face în Republica Moldova, lucru care, din pacate, nu s-a întâmplat. Ați văzut aceleași școli și grădinițe în care Romania a investit, și foarte bine că a făcut-o, dar aceste investiții nu sunt, în mod ciudat, prezentate ca realizări ale României nici de către autoritățile de la Chișinău, nici de către România. Mă refer aici la o prezență mediatică mai puternică. S-a discutat foarte mult despre spațiul informațional comun și, din păcate, acest proiect a rămas la nivel de concept. Eu însumi, ca parlamentar, am ridicat din nou această problemă ministrului pentru românii de pretutindeni, insistând asupra faptului că este o chestiune de maximă importanță. Departamentul de politici pentru relația cu românii de pretutindeni, cum era înainte, acum minister, a avut o inițiativă în acest sens și una foarte bună și anume, formarea unui consiliu consultativ România-Republica Moldova, care își propunea să facă această apropiere dintre cele două maluri în sensul de interconectare a politicilor editoriale, ceea ce ar însemna ca jurnaliștii să se cunoască și să lucreze împreună, să aplice împreună la finanțări.

Din păcate, acest proiect a fost abandonat fără nicio explicație, în primul rând, de către partea românească. Am cerut să se revină la acest proiect și voi milita în continuare, pentru că este foarte util nu pentru a combate doar propaganda rusească, ci și propaganda oligarhică locală, care, de multe ori, este la fel sau mai insidioasă și perfidă decât cea rusească. Discut aici despre faptul că în Republica Moldova peisajul mediatic este hiper oligarhizat, că sunt cinci televiziuni care aparțin și sunt controlate de domnul Plahotniuc. Cei doi poli de putere ai binomului Plahotniuc – Dodon controlează presa mare, televiziunile, de unde se informează oamenii. Aici România trebuie să vină mult mai pro-activ, să intre mult mai puternic pe finanțare. E clar că e greu să intri pe o piață mică, e greu să investești într-o țară unde justiția nu funcționează, în care regulile jocului sunt neclare, în care oricând poți să ai surprize și nu ai ceea ce investitorii vor întotdeauna – predictibilitate legislativă. Dar ce-ar putea face statul român, ar fi un proiect numit Fondul „Libertatea”, care își propune să fie un administrator de graturi pentru astfel de proiecte pentru mass-media independentă și societatea civilă independentă, care să poată să finanțeze, să dea șansa să existe acelor actori de schimbări pozitive care în Republica Moldova în momentul acesta au mari dificultăți să subziste, nu ca să existe.

Dumneavoastră, venind din domeniul presei independente, știți mai bine decât mine cât de greu le este organelor independente să găsească finanțări, să se bată cu acest monopol informațional al oligarhilor, să se bată cu multe știri false, să aplice pentru proiecte, să facă față atacurilor care vin de peste tot și îngrădirilor de a-și face meseria privind accesul la informații publice. Aceste lucruri, din păcate, sunt conștientizate foarte puțin și în România. Și încă ceva, ar fi bine ca România să înțeleagă că dacă nu va face această investiție în prezența mediatică în Republica Moldova, Rusia și televiziunile locale vor reuși să modifice percepțiile acestei populații în așa fel, încât ne vom trezi în situația să avem un rezultat negativ la alegeri. Iar asta înseamnă ca forțele pro-ruse chiar să poată să ajungă să facă ceea ce acum doar amenință că vor face și anume, federalizare, apropiere de Rusia, ruperea cu libera asociere etc.

Anticorupție.md: Cu referire la Fondul „Libertatea”, din ce surse ar putea fi constituit acesta și cum România va putea asigura gestionarea corectă a acestor surse? Zic asta pentru că există percepția că sursele românești, de multe ori, au alimentat ideea care a distrus, de fapt, unionismul. Au lucrat și în Republica Moldova persoane care au beneficiat de fonduri românești, dar care acum vedem că sunt agenți ruși, s-a discreditat și ideea unirii cu România la anumite etape și asta s-a făcut și pe banii românești, din păcate.

Matei Adrian Dobrovie: Da, e o situație foarte tristă, ați pus degetul pe rană, ca să spun așa. Este trist că sunt finanțate din bani românești portaluri care fac propagandă pentru anumite partide din Republica Moldova și, mai mult decât atât, fac un deserviciu prin faptul că atacă însele forțele anti-oligarhice și pro-europene corecte de la Chișinău pe care, în opinia mea, România ar trebui să le încurajeze, nu să le atace. Este trist că România, de-a lungul timpului, a mers pe girarea acestui mesaj: stabilitate cu orice preț, că dacă nu, vin rușii. Un mesaj fundamental greșit, care a ținut să acrediteze ideea falsă că avem acest clivaj, pro ruși și pro-europeni, în realitate problema clivajului este pro-oligarhic – anti-oligarhic. Referitor la întrebarea Dvs., acest fond ar trebui să funcționeze în subordinea RoAid – Programului României de cooperare pentru dezvoltare.

Ideea acestui fond este să nu mai existe intermediarul statul Republicii Moldova, acei bani să ajungă direct către beneficiari. Adică de exemplu dumneavoastră să puteți să veniți cu un proiect bun, de combatere a știrilor false, a propagandei rusești, de profesionalizare a presei din Republica Moldova cu ajutorul românesc, cu experiența României, schimb de bune practici etc.

Este un lucru care se poate face și care nu necesită ca acești bani să fie canalizați tot timpul prin autoritățile din Republica Moldova care, la rândul lor, să le distribuie către cei care au interesul sau de care sunt apropiați. Ideea ar fi ca fondurile să fie date pe o bază competitivă. Fondul acesta ar trebui să fie mai mult tehnic, să fie cât mai puțină implicare politică, altfel iarăși vom discuta de ce unora și de ce nu altora.

Mi se pare fundamental ca să decuplăm puțin banii românești care, de prea multe ori, au fost folosiți neconvingător ca și rezultate de autoritățile din Republica Moldova, singurele exemple pozitive fiind școlile și grădinițele, acele lucruri palpabile, autobuzele școlare pe care le-a dat România Republicii Moldova .

Anticorupție.md: Ce greșeli ar putea evita Republica Moldova din experiența României sau invers, ce-ar trebui să preluăm bun pe calea reformelor pentru că și în Republica Moldova se face reforma justiției de 20 de ani și nu mai este reformată justitia, dar se pompează fonduri europene, și americane și în reforma justiției, și în lupta anticoruptie. Ce-ar putea prelua bun Republica Moldova și, respectiv, ce greșeli ar putea evita din experiența României?

Matei Adrian Dobrovie: În primul rând, avem o instituție care este exemplu de bune practici la nivel european – DNA-ul și cred că CNA-ul moldovenesc ar putea să se inspire. Și faptul că Laura Codruța Kovesi a fost peste Prut și acest schimb a existat cumva la nivel de procurori, împartășirea exemplului României este importantă pentru Moldova. Cred că „DNA, trece Prutul”, nu trebuie să fie doar un slogan pe care oamenii și-l doresc, ci să devină o realitate.

Bineînțeles că aici e discuția cât își doresc politicienii din Republica Moldova lucrul ăsta, pentru că în momentul de față asta i-ar putea costa pe mulți libertatea, ceea ce e un impediment major în a gândi că o structură ca CNA ar putea să ajungă la nivelul DNA. Ar fi un prim pas de a prelua de acolo organizarea, bunele practici, de a face aceste schimburi cu oameni care au dovedit că au rezultate, au un număr mare de cazuri trimise în judecată și o eficiență destul de bună dovedită. Există și la noi acuma niște scandaluri, dar ele nu reflectă o poziție a celor care încearca să oprească independența justiției. Și aici ai marele punct asupra căruia ar trebui să aibă grijă Republica Moldova să nu preia de la România această contrarevoluție pe care o vedem acuma, și anume legile justiției, un fel de încercare de a arunca înapoi România cu ani de zile, de a anula toate progresele făcute, doar pentru că anumiți politicieni au probleme cu legea și vor să-și apere averile și libertatea.

Anticorupție.md: Veniți din presă și ați fost unul dintre susținătorii jurnaliștilor și ai presei independente și chiar ați făcut declarații atunci când în Republica Moldova se făceau presiuni asupra jurnaliștilor, inclusiv asupra jurnaliștilor de investigație. Cum se vede presa independentă din România și din Republica Moldova și care este însemnătatea unei prese independente pentru o guvernare democratică?

Matei Adrian Dobrovie: Presa are un rol excepțional de important și anume de a controla și de a sancționa derapajele puterii, de a informa corect populația despre ce se întâmplă și de a atrage atenția asupra unor decizii care, de multe ori, nu sunt cele mai fericite.

Presa are un rol esențial dacă își face treaba bine. Din păcate, și în România, ca și în Republica Moldova, există o tendință ca presa să se deprofesionalizeze, să nu-și mai urmărească rolul de bază de informare corectă a cetățeanului.

Presa devine mai mult aservită unor interese politice din multiple cauze și acel statut foarte precar al jurnalistului care este plătit cum este plătit: pe dreptul de autor, pe diverse contracte, câteodată fără contract, care are dreptul mai puțin la pensie, la concediu, acest statut al lui este foarte precarar. Eu însumi fiind jurnalist mi-am dat seama că este foarte greu să-ți păstrezi coloana vertebrală, să-ți păstrezi independența în acest context atât de dificil în momentul în care trebuie să-ți hrănești familia și, pe de altă parte, să rămâi corect și conform unor principii. Din păcate, foarte mulți capitulează în această dilemă și este trist pentru că este nevoie de societate civilă, de presă independentă, pentru că toți acești factori contribuie la schimbarea societății.

Contează foarte mult ca jurnalistul să aibă libertate, să aibă conștiința că ceea ce scrie este corect. Și e foarte important ca presa independentă să nu se lase intimidată de putere. Și în Romania s-au încercat diverse formule, până la urmă nu avem o lege a presei și e bine că nu avem, pentru că s-ar putea să fie foarte rea pentru presă. Pe de altă parte, derapajele sunt uriașe în România, adică decredibilizarea ca fiind o lupta politică, presiuni murdare făcute asupra DNA și a unor procurori, presiuni făcute și denigrări de tot felul, adică televiziuni politice care fac numai asta. Ultimii ani în România au arătat că, pe de o parte, lipsa de reglementare în mass-media este o problemă, pe de altă parte, orice reglamentare făcută de politicieni riscă să înrăutățească lucrurile. Asta este o altă dilemă din care greu ieșim.

Anticoruptie.md: Vă mulțumim!

Sursa:anticoruptie.md

Nota redacției: Întors de la Chișinău, unde a participat la mitingul din PMAN, consacrat Centenarului Unirii, deputatul român a scris pe o rețea de socializare:

Tocmai m-am întors de la Chișinău. Unirea nu se face cu/din vorbe, cu declarații sforăitoare, bombastice ale unor partide care se vor populare, dar de fapt sunt doar mega populiste. I-am văzut pe Ghimpu și Chirtoacă și pe urmașii lor politici în fruntea militanților de partid în stradă. Dacă te uiți la cum arată străzile Chișinăului după mandatele celui mai geopolitic și unionist primar din R.Moldova, înțelegi de ce Partidul Liberal e aproape invizibil în sondaje și cum a fost decredibilizată ideea de pro-europeni și unioniști de către politicieni compromiși. E nevoie de bună guvernare, nu de slogane.