„Vor să lichideze băncile furate. Nu-s băncile, nu-i problema!”, titrează Deutsche Welle. Procurorul General al Republicii Moldova, Corneliu Gurin, a anunţat extinderea investigaţiilor în cazul jafului de un miliard de dolari din sistemul bancar al ţării asupra Guvernului şi Parlamentului şi asupra unor funcţionari de prim rang.

Aceasta în timp ce Guvernul şi unele forţe din Parlament pledează pentru lichidarea băncilor prin intermediul cărora s-au furat banii.
„S-a constatat necesitatea extinderii şi aprofundării investigaţiilor în special în ceea ce priveşte activitatea instituţiilor de stat abilitate cu funcţii de control şi a persoanelor care erau angajate la aceste instituţii”, a menţionat procurorul Gurin. Potrivit lui, urmează a fi investigate aspecte vizând: gestionarea prejudiciabilă a proprietăţii de stat; pierderea controlului statului asupra administrării Băncii de Economii a Moldovei (BEM); neintervenirea, conform atribuţiilor legale, în vederea stopării acţiunilor ilegale şi prejudiciabile. „Urmează să stabilim dacă acţiunile sau inacţiunile reprezentanţilor statului au favorizat gestionarea frauduloasă a băncii, devalizarea acesteia şi punerea în pericol a securităţii statului, ceea ce a impus ulterior alocarea resurselor publice în vederea recapitalizării BEM şi altor instituţii financiare („Banca Socială” şi „Unibank”)”, a menţionat procurorul general.

Suspiciune

Numai că el a enumerat, la conferinţa de presă, şi instituţiile la care vor avea loc percheziţii şi, practic, a numit persoanele cu funcţii de răspundere care vor fi cercetate: „Urmează ridicări de acte, percheziţii, inclusiv în instituţiile care au fost nominalizate, audieri, acţiuni speciale de investigaţii. (…) Printre instituţiile vizate sunt: Agenţia Proprietăţii Publice, Banca Naţională a Moldovei, Comisia Naţională a Pieţei Financiare, Comitetul Naţional pentru Stabilitate Financiară, factori de decizie de prim rang şi alte persoane responsabile din cadrul Guvernului, Parlamentului, Ministerului Finanţelor, Ministerului Economiei şi alte autorităţi centrale, precum şi reprezentanţii statului în Banca de Economii”. Internauţii au interpretat această declaraţie a procurorului general, făcută înainte ca percheziţiile să aibă loc, ca pe un semnal transmis celor vizaţi să şteargă urmele şi să părăsească ţara, pentru a nu fi arestaţi.

Într-un interviu acordat DW în octombrie 2014, procurorul Corneliu Gurin spunea că „niciun acţionar de la Banca de Economii, inclusiv statul, nu s-a plâns că ar fi fost furat”, prin urmare „tranzacţia din august 2013, în urma căreia statul a rămas fără pachetul majoritar de acţiuni la BEM este una legală”.

Gaburici şi Candu vor lichidarea – Voronin şi Filat se opun

Premierul Chiril Gaburici şi preşedintele Parlamentului, Andrian Candu, pledează pentru lichidarea celor trei bănci în derivă, cu achitarea integrală a sumelor către deponenţi, argumentând că lichidarea ar costa statul mai puţin decât menţinerea lor pe linia de plutire. Potrivit experţilor, lichidarea doar a BEM ar costa statul aproximativ 22 miliarde de lei moldoveneşti (1 euro = 20 lei). Unii experţi economici locali susţin că prin lichidarea celor trei bănci se urmăreşte evitarea răspunderii de către cei implicaţi în „jaful secolului”. Potrivit economiştilor, dacă s-ar merge pe formula falimentării celor trei bănci, BEM „ar absorbi toate mijloacele Fondului de Garantare a Depozitelor. Mărimea ce o garantează Fondul pentru fiecare depozit al persoanelor fizice este de numai 6000 lei (aproximativ 300 euro). În UE, nivelul este setat la minimum 100 mii de euro. La începutul anului 2015, Fondul de Garantare a Depozitelor din Moldova era de numai 212 milioane lei moldoveneşti.

Comuniştii şi liberal-democraţii, care au învestit Guvernul lui Chiril Gaburici împreună cu PD (al cărui exponent este şi Andrian Candu) nu susţin, însă, iniţiativa lichidării BEM. „Banca de Economii trebuie salvată”, a menţionat liderul PLDM, Vlad Filat, sugerând noi infuzii de capital din partea statului în această instituţie bancară. „Sunt împotriva lichidării băncilor!”, a menţionat, la rândul său, liderul comunist Vladimir Voronin.

Din 2013, Reidman ţine raportul în seif

Procuratura Generală a anunţat „extinderea investigaţiilor” în cazul băncilor jefuite abia supă ce, la sfârşitul săptămânii trecute fostul ministru al Finanţelor, Veaceslav Negruţa, a publicat un raport privind riscurile de devalizare a Băncii de Economii pe care l-ar fi prezentat cu doi ani în urmă comisiei parlamentare de anchetă. În acest raport, el a explicat cu lux de amănunte cum s-a furat de la BEM până în 2013 şi ce se punea la cale în perioada următoare, doar că nu a fost auzit, şeful comisiei de atunci, comunistul Oleg Reidman, fiind, în opinia lui Neguţa, implicat în tăinuirea jafului, fiind şi cel care a promovat o serie de amendamente la legislaţie „care au făcut sistemul bancar vulnerabil în faţa raiderilor”.

Mai mult, potrivit portalului deschide.md, comunistul Oleg Reidman ar fi ţinut până acum în seiful personal toate documentele, inclusiv raportul comisiei de anchetă privind Banca de Economii (din 2013). Aceasta chiar dacă legea îl obliga să le depună la Secretariatul Parlamentului. Informaţia a fost confirmată de secretarul general al Parlamentului, Ala Popescu: ”La insistenţele noastre şi ale unui deputat, domnul Oleg Reidman a depus abia la începutul lunii mai toate documentele comisiei pe care a condus-o în 2013. Este vorba despre raportul comisiei, procesele verbale ale şedinţelor, dar şi alte acte care au stat la baza concluziilor”, a menţionat Popescu.

Primele arestări

După dezvăluirile făcute săptămâna trecută de Veaceslav Negruţa, fostul şef al Băncii de Economii din Moldova, Grigore Gacikevici, a ajuns în izolatorul Centrului Naţional Anticorupţie. El are statut de bănuit în dosarul băncilor devalizate şi creditelor neperformante. Alţi doi bănuiţi în acelaşi dosar, oamenii de afaceri Valentin Bodişteanu şi Mihail Moşin au primit câte 30 de zile de arest la domiciliu. Controversatul om de afaceri Ilan Shor, bănuit de „gestionare frauduloasă a BEM” a fost eliberat vineri din arest la domiciliu, după ce şi-a înregistrat candidatura la funcţia de primar de Orhei la alegerile din 14 iunie.

Sursa:jurnal.md