Moţiunea de cenzură iniţiată de opoziţie (de socialişti, comunişti şi liberal-democraţi) împotriva Guvernului condus de Pavel Filip a eşuat, comentează Deutsche Welle.

Executivul a fost „salvat” prin boicot de către majoritatea parlamentară controlată de Partidul Democrat. Şedinţa a fost convocată subit, după Ziua Naţională a Vinului, mizându-se pe faptul că opoziţia nu va reuşi să-şi mobilizeze rapid susţinătorii la proteste.

Decizia Biroului Permanent al Parlamentului privind convocarea şedinţei Parlamentului a fost anunţată cu două ore înainte ca aceasta să aibă loc. La şedinţă au venit doar 47 de deputaţi din totalul de 101. Deputaţii din majoritatea parlamentară au difuzat o declaraţie în care au încercat să-şi explice boicotul. Potrivit lor, printre semnatarii moţiunii ar fi „şi beneficiari ai furtului de la „Banca de Economii”: „Ne declarăm sprijinul nostru pentru Guvern şi pentru decizia de a-şi asuma răspunderea pe pachetul de legi respective. Noi nu vom participa la această dezbatere falsă”, se arată în comunicatul Consiliului Coaliţiei de guvernare, condus de controversatul oligarh Vlad Plahotniuc.

Guvernarea acuză opoziţia de jaful bancar

Aproximativ acelaşi mesaj intenţiona să transmită şi premierul Pavel Filip în discursul pe care urma să-l ţină în Parlament. Acesta nu a mai ajuns la tribuna Parlamentului, dar discursul său oricum a fost transmis presei. În acesta, Pavel Filip acuză semnatarii moţiunii de cenzură de faptul că ar vrea „să-şi conserveze averile acumulate” ca urmare a jafului din sistemul bancar.

Aceasta în condiţiile în care opoziţia a iniţiat moţiunea de cenzură după ce Guvernul Filip şi-a asumat răspunderea pentru un pachet de legi, între care şi proiectul de lege care pune pe spatele cetăţenilor miliardul furat prin intermediul a trei bănci devalizate. Prin respingerea moţiunii de cenzură, Parlamentul a încuviinţat luni, 3 octombrie, punerea miliardului furat pe spatele cetăţenilor. Juridic, aceasta sună astfel: Ministerul Finanţelor va transmite Băncii Naţionale a Moldovei obligaţiuni de stat în valoare de peste 13 miliarde de lei, pe un termen de 25 de ani, cu o rată efectivă a dobânzii de 5% anual. Cifra reprezintă suma creditelor de urgenţă acordate în 2014 şi 2015 de BNM celor trei bănci devalizate („Banca de Economii”, „Banca Socială” şi „Unibank”) şi, ulterior, lichidate.

„Stabilitate” blamată

Premierul Filip a spus că era la curent încă de dimineaţă că şedinţa Parlamentului va eşua: „Eu nu am fost surprins că nu a fost cvorum. Am ştiut de dimineaţă despre decizia majorităţii parlamentare. Trebuie să fie clar pentru toată lumea – avem o majoritate parlamentară stabilă, care lucrează foarte bine cu Guvernul. Toate deciziile sunt coordonate”, a declarat Filip la Parlament, după eşuarea şedinţei Legislativului.

„Iniţiatorul moţiunii (liderul socialiştilor, Igor Dodon – n.n.) mimează opoziţie împotriva guvernării, iar guvernarea mimează aplicarea instrumentului democratic care este moţiunea de cenzură”, a reacţionat liderul Partidului Acţiune şi Solidaritate, Maia Sandu, unul dintre candidaţii pro-europeni cu cele mai multe şanse de a accede în fotoliul de preşedinte la alegerile prezidenţiale din 30 octombrie.

Ultima speranţă: nepromulgarea proiectului de către preşedinte

Partidul Demnitate şi Adevăr, condus de Andrei Năstase, un alt lider politic creditat cu şanse mari de a accede în turul doi de scrutin, a chemat cetăţenii să iasă urgent în stradă, pentru a cere demisia Guvernului, dar puţini cetăţeni au reuşit să se mobilizeze atât de rapid. Parlamentul a fost înconjurat de poliţie de la primele ore ale dimineţii, astfel încât efortul protestatarilor de a determina deputaţii să renunţe la proiectul de împovărare a cetăţenilor a eşuat. Oamenii au cerut demisia actualului Executiv pentru faptul că a ales cea mai simplă soluţie pentru a recupera banii furaţi – punerea datoriei pe spatele poporului în loc ca banii să fie recuperaţi de la cei care i-au furat. Anterior, Andrei Năstase i-a cerut şefului statului, Nicolae Timofti, să facă uz de prerogativele sale şi să anuleze proiectul buclucaş asumat de Guvern. Preşedinţia nu a reacţionat.

UE: Banii să fie recuperaţi de la hoţi, nu de la popor

Pe 30 septembrie, la Bruxelles, în cadrul reuniunii Republica Moldova – Comitetul politic şi de securitate al UE, mai mulţi oficiali europeni au cerut autorităţilor moldovene ca toţi funcţionarii care au făcut posibilă jefuirea celor trei bănci şi scoaterea banilor din ţară să fie pedepsiţi, iar banii să fie recuperaţi până la ultimul cent.

După eşuarea şedinţei de luni a Parlamentului, deputaţii PLDM şi PSRM au menţionat că ceea ce s-a întâmplat ar fi o ilegalitate: „Conform Regulamentului Parlamentului, proiectul trebuia să fie avizat de Comisia juridică, numiri şi imunităţi, ceea ce nu s-a întâmplat. În plus, şedinţa a fost stabilită pentru luni, zi în care deputaţii lucrează în teritoriu. Totodată, legea prevede că moţiunea de cenzură trebuie să fie dezbătută în plen (lucru care nu s-a întâmplat din lipsă de cvorum – n.n.), aşa că mâine vom sesiza Curtea Constituţională în legătură cu acest subiect”, a menţionat liderul socialiştilor, Igor Dodon.

„Ceea ce a făcut astăzi Parlamentul este o ruşine şi o sfidare totală a bunului simţ”, a reacţionat şi preşedintele fracţiunii parlamentare a PLDM, Tudor Deliu: „Este o ilegalitate care va avea consecinţe nefaste pentru cetăţenii Republicii Moldova. Sunt sigur că, într-o zi-două, proiectele vor intra în vigoare şi atunci guvernarea o să încerce să ne convingă că faptul s-a consumat şi nu mai poate fi examinată moţiunea în Parlament”, a spus Deliu.

Şi comuniştii şi-au exprimat indignarea faţă de modul în care a acţionat luni puterea guvernantă. Şefa deputaţilor comunişti, Inna Şupak, a menţionat că „Parlamentul a comis o nouă ilegalitate, iar Guvernul Filip trebuie să-şi anunţe demisia cât nu e prea târziu”. Ea a spus că „toţi cei de la guvernare sunt complici ai furtului” şi a amintit despre articolul din Codul penal privind uzurparea puterii în stat care prevede 20 de ani de puşcărie pentru o astfel de infracţiune.

Avocatul Poporului face apel la şeful statului

După eşuarea moţiunii de cenzură împotriva Guvernului, avocatul poporului, Mihai Cotorobai, a făcut public un demers către preşedintele Republicii Moldova în care susţine că pachetul de legi asumate de Guvern „va afecta drepturile fundamentale ale oamenilor, în special dreptul la un trai decent garantat de Constituţie”. Ombudsmanul îi cere preşedintelui Timofti să nu promulge legile adoptate prin asumarea răspunderii Guvernului. Mihai Cotorobai (ex-judecător al Curţii Constituţionale) menţionează că proiectul prin care miliardele furate sunt puse pe spatele oamenilor a fost elaborat „în condiţii de lipsă de transparenţă, deşi prezintă un interes major pentru cetăţenii ţării, nu a fost transmis spre avizare tuturor instituţiilor publice interesate, inclusiv Avocatului Poporului”. Totodată, opinia Centrului Naţional Anticorupţie, care a indicat asupra mai multor riscuri pe care le generează adoptarea acestui proiect de lege nu a fost luată în calcul. CNA notează, între altele, că „documentul nu rezolvă problema în sine şi nu identifică soluţii pentru gestionarea datoriilor”, apreciind de asemenea că acesta este unul de natură „să afecteze grav drepturile şi interesele fundamentale ale cetăţenilor, garantate prin lege”. Mai mult, ombudsmanul conchide că la elaborarea proiectului de lege nu s-a ţinut cont nici de legislaţia comunitară şi alte standarde internaţionale care stabilesc expres condiţia primordială a asigurării apărării drepturilor, libertăţilor, intereselor legitime ale cetăţenilor, a egalităţii şi echităţii sociale a populaţiei.

Istoric

Din cauza protestelor stradale zgomotoase, generate de încropirea, peste noapte, a unei majorităţi parlamentare pestriţe, prin metode obscure (potrivit presei de la Chişinău), în ianuarie 2016, Guvernul Filip a fost învestit de Parlament, sărind peste procedura parlamentară , după o răbufnire a şefului statului care a denunţat presiuni asupra sa şi asupra familiei sale. În cele din urmă, şeful statului, Nicolae Timofti, a acceptat jurământul membrilor Cabinetului de Miniştri (controlat în totalitate de PD, dar din care fac parte şi exponenţi PL) în noaptea de 20 ianuarie 2016. Învestirea şi depunerea jurământului a avut loc pe furiş, la miezul nopţii, în spatele a şapte cordoane de poliţie. Învestirea unui Guvern detestat, rezultat în baza unor târguri, nu în baza votului politic exprimat de cetăţeni la alegeri, a servit drept motiv pentru analiştii politici să invoce lipsa de legitimitate a Executivului. Cu toate acestea, mai mulţi parteneri de dezvoltare ai Republicii Moldova au anunţat că apreciază stabilitatea politică şi promisiunea menţinerii cursului european de dezvoltare a ţării, asumate de actuala guvernare oligarhică de la Chişinău.

Vitalie Călugăreanu, DW-Chişinău