De la proclamarea independenţei şi până în prezent, Republica Moldova nu s-a mai confruntat cu un val atât de mare de corupţie.

Potrivit unui clasament al celor mai corupte ţări din lume, realizat de „The World Justice Project”, Moldova se plasează pe locul 93 din 102. Corupţia, care s-a înrădăcinat în toate sistemele din ţară, a dus populaţia la limita sărăciei, iar revoltele continue nu au schimbat situaţia în bine.

Corupţia – un sport naţional

De mai bine de jumătate de an, populaţia Republicii Moldova suportă consecinţele furtului unui miliard de euro din sistemul bancar, care a fost posibil cu acceptul clasei politice corupte. Deşi este blamat, fenomenul corupţiei s-a înrădăcinat atât de adânc în societatea moldovenească, încât mita a devenit o obişnuinţă. „Dacă soţia trebuie să nască – trebuie să-i pui medicului în plic. După aceea, urmează grădiniţa şi şcoala, unde iarăşi trebuie să dai bani pentru tot. La universitate la fel… şi tot aşa mai departe. Toate se întâmplă în unison cu trendul general de corupţie în politică, justiţie, administraţie publică… Peste tot îţi cer bani şi toţi fură. Un adevărat sport naţional”, ne spune un cetăţean de 35 de ani din Chişinău.

Aşa percepe situaţia majoritatea moldovenilor, care nu văd pe moment nicio ieşire din acest sistem vicios, iar partidele politice sunt preocupate de lupte interminabile pentru putere. Despre aceasta vorbesc şi datele ultimului sondaj din Barometrul Opiniei Publice, dat publicităţii la 8 decembrie 2015, de Institutul de Politici Publice de la Chişinău (IPP).

Potrivit sondajelor, 88% din cei chestionaţi declară că lucrurile în ţară merg într-o direcţie greşită. Totodată, întrebaţi ce părere au despre ultimele acţiuni axate pe lupta cu corupţia (arestarea unor persoane publice şi oameni de afaceri, demiterea unor conducători de instituţii etc), 44% din cetăţeni au răspuns că acestea sunt doar o reglare de conturi între grupurile oligarhice, iar 22% cred că lupta anticorupţie a devenit o imitare a reformelor. Asemenea cifre pesimiste nu au fost înregistrate pe parcursul a celor 17 ani de când Institutul de la Chişinău realizează acest sondaj.

„DNA – treceţi, vă rog, Prutul!”

Majoritatea cetăţenilor din R. Moldova privesc cu invidie ştirile de la Bucureşti, în special cele care anunţă că Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) din România a arestat vreun politician, iar altul a fost condamnat. Mai în glumă, mai în serios, atât cetăţenii, cât şi societatea civilă au parafrazat lozinca mareşalului Antonescu şi îndeamnă DNA-ul „să treacă Prutul”. Mai mulţi analişti de la Chişinău consideră că Republica Moldova, cu ajutorul partenerilor europeni, ar trebuie să preia modelul DNA-ului românesc în lupta anticorupţie, iar sistemul judiciar de la Chişinău să fie cât mai depolitizat.

Prezent la Conferinţa Naţională Anticorupţie, organizată de Institutul pentru Reforme şi Politici Europene (IPRE) de la Chişinău, la 7 decembrie, procurorul şef-adjunct al DNA, Nistor Călin, a declarat că, în 2006, clasa politică de la Bucureşti, la fel ca şi cea moldovenească, nu dorea să lupte cu corupţia, iar datorită presiunilor din exterior şi ale societăţii, astăzi politicienii sunt forţaţi să accepte arestările celor vinovaţi.

Nistor Călin este puţin mai pesimist şi nu crede că există căi legale ca procurorii din România să poată veni să instrumenteze cazurile de corupţie de la Chişinău, cu toate că, în opinia sa, sistemul anticorupţie românesc poate fi preluat şi aplicat în R. Moldova. „Nu poate veni DNA-ul să facă ceea ce ar trebui să facă instituţiile implicate în combaterea corupţiei din Republica Moldova. Noi putem veni cu experienţa noastră, să participăm la traininguri, să acordăm asistenţă tehnică. Eu sunt de la începutul creării DNA-ului şi pot să vă spun că orice început este greu. Primele condamnări în România au venit târziu, abia prin 2010. Trebuie să aveţi răbdare, să impuneţi standarde, iar sistemul judiciar ar trebuie să aibă voinţă să combată corupţia. Sistemul judiciar trebuie curăţat prin eliminarea magistraţilor corupţi, iar împreună cu societatea civilă să pună presiune pe sistemul politic. Acest sistem este mai greu de reformat şi de aceea este nevoie de un mecanism de reglare, de control, care să permită să existe şi în Republica Moldova cazuri când politicienii vor sta închişi pentru corupţie”, a declarat procurorul român.

Presiunea Europei

În afară de nemulţumirea cetăţenilor din Moldova, organizaţiile internaţionale şi, în mod special, autorităţile Uniunii Europene au criticat de nenumărate ori clasa politică de la Chişinău, care a transformat ţara dintr-un elev exemplar al Parteneriatului Estic, într-unul codaş. La sfârşitul lunii noiembrie subiectul a ajuns pe ordinea de zi a Parlamentului European, care s-a declarat „profund îngrijorat de evoluţiile recente din Moldova, unde un miliard de euro din sistemul bancar al ţării a dispărut prin conturi off-shore”.

Diplomaţii europeni de la Chişinău, practic în fiecare discurs public, menţionează faptul că oligarhii de la guvernare se fac vinovaţi de situaţia creată, iar suportul Occidentului nu va veni atât timp cât reprezentanţii partidelor politice sunt implicaţi în acte de corupţie. Mai mult, UE a trecut la acţiuni concrete şi a adus un grup de experţi, printre care şi şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi, care vor avea o misiune de evaluare a activităţii instituţiilor de drept din Republica Moldova.

De asemenea, prezent la conferinţa anticorupţie organizată de IPRE, Pirkka Tapiola, şeful Delegaţiei UE în Republica Moldova, a menţionat că Bruxelles-ul nu poate veni la Chişinău să guverneze şi să lupte cu oligarhii. „În toate societăţile aflate în tranziţie, la fel ca şi în Republica Moldova, există corupţie şi aceasta blochează dezvoltarea ţării, deoarece există anumite grupuri de interese care nu vor schimbări. Totodată, în Republica Moldova nu există un consens naţional, iar societatea este foarte polarizată. Eu cred că a venit timpul ca cetăţenii să schimbe voinţa politică în altă direcţie”, a spus oficialul.

Societatea civilă contra corupţiei

O ieşire din criza sistemică din Republica Moldova ar putea fi reprezentaţii societăţii civile de la Chişinău, care au demonstrat că pot mobiliza masele pentru a pune aceea presiune despre care vorbesc europenii. Pe parcursul acestui an, platforma civică „Demnitate şi Adevăr” a organizat mai multe proteste, în care a înaintat guvernanţilor condiţiile legate de acte de corupţie.

Igor Boţan, directorul executiv al Asociaţiei pentru Democraţie Participativă ADEPT, a participat la protestele organizate în Piaţa Marii Adunări Naţionale de la Chişinău şi crede că acestea au adus doar mici schimbări.
„Care sunt factorii care pot pune presiune pe clasa politică? Unul din ele sunt sindicatele, iar noi ştim că acestea la noi nu sunt funcţionale. Un al doilea ar fi biserica, care nici aceasta nu poate mobiliza masele. Şi ultimul ar fi societatea civilă şi cetăţenii. Aşa a apărut mişcarea protestatară din ultimul an. Totodată, dacă e să vedem care sunt diferenţele dintre România şi Republica Moldova, atunci în România preşedintele ţării a făcut lucruri concrete – a asigurat independenţa DNA-ului. Astfel, şi mişcarea protestară din Republica Moldova a ajuns la o concluzie: şeful statului, pentru a nu fi o marionetă în mâna clanurilor politice, trebuie să fie ales de popor. Noi trebuie să vedem dacă modelul românesc poate fi aplicat în Republica Moldova, iar premize pentru aceasta sunt, deoarece constituţia noastră este o copie a celei româneşti. Societatea vrea schimbări, iar acestea pot veni doar de la un preşedinte ales de popor”, a declarat analistul.

Despre această unitate a societăţii civile în lupta anticorupţie vorbesc şi experţii străini. Hans Martin Sieg, director executiv al IPRE, a declarat în cadrul aceleiaşi conferinţe că politicul trebuie să lupte contra corupţiei, iar rolul societăţii civile este extrem de important. „Unul din mesajele cheie în lupta anticorupţie este faptul că societatea civilă trebuie să pună cât mai multă presiune asupra clasei politice. Numai aşa vom atinge obiectivele dorite”, a conchis expertul. La rândul său, Ana Otilia Nuţu, analist al Expert Forum România (EFOR), a spus că populaţia din Republica Moldova trece prin momente de criză, iar mai apoi, cu suportul societăţii civile, îşi va crea anticorpi ce vor fi stimulanţi în lupta anticorupţie.

Nimeni nu poate face acum nişte preziceri când Republica Moldova va scăpa de corupţie şi oligarhi. Cu toate acestea, cetăţenii, privind peste Prut, sunt convinşi că poate va veni o zi când cei ce fură vor sta după gratii.

Sursa: dw.com