O iniţiativă legislativă care prevede iertarea celor care şi-au tăinuit averile, dacă le vor declara până la 15 aprilie 2017 şi vor plăti 2% din valoarea averii nedeclarate, a trecut cu viteza fulgerului prin Parlament, notează Deutsche Welle.

Vineri, controversata iniţiativă legislativă a fost votată în prima lectură de majoritatea parlamentară controlată de oligarhul Vladimir Plahotniuc, fără a fi avizată de o serie de instituţii, inclusiv de Centrul Naţional Anticorupţie.

Societatea civilă şi opoziţia au încercat să reacţioneze, dar puterea oligarhică a împins proiectul, ignorând toate atenţionările de impact nociv asupra economiei, de parcă ar fi existat un angajament al guvernării faţă de anumite grupări din subteran, care ar avea de legalizat nişte bani murdari.

De ce şi-a subordonat Plahotniuc instituţiile statului?

Unul dintre autorii controversatei iniţiative, care prevede „amnistia fiscală” şi interzice Autorităţii Naţionale de Integritate să verifice averile legalizate în baza acestei legi, este preşedintele Parlamentului, Andrian Candu, finul oligarhului-şef Vlad Plahotniuc. Potrivit lui Candu, „liberalizarea capitalului reprezintă o oportunitate unică de a scoate din anonimat mijloacele băneşti sau alte forme de capital şi de a le include în circuitul economic legal”.

Potrivit lui, amnistia fiscală va include atât mijloacele băneşti, imobilele, valorile mobiliare, cotele de participare la capitalul societăţilor cu răspundere limitată şi unităţile de transport.

De exemplu, după intrarea în vigoare a acestei legi, judecătoarea Mariana Pitic, care a devenit vedetă în Republica Moldova după ce a declarat că maşina Porsche cu care circulă (care costă, pe piaţă, câteva zeci de mii de euro) ar costa doar 11 mii de lei (echivalentul a 500 de euro), ar urmă să achite statului doar 220 de lei moldoveneşti (echivalentul a 10 euro).

Iniţiativa legislativă a guvernării a fost criticată într-un demers public semnat de 30 de ONG-uri din Republica Moldova. Potrivit acestora, controversatul proiect propune legalizarea corupţiei şi sfidarea reformelor în domeniul luptei contra flagelului.

Miza amnistiei este mare – guvernarea, gata să plătească cu o nouă izolare a Moldovei

Ciudată în acest sens este tăcerea principalilor donatori ai Republicii Moldova: FMI, Banca Mondială, UE şi SUA. „Partenerii de dezvoltare, în special FMI, UE şi BM, ar trebui să formuleze o opinie publică asupra acestui proiect cât mai curând posibil”, a comunicat, pentru DW, ex-ministrul moldovean al Finanţelor, Veaceslav Negruţa. Potrivit lui, „tărăgănarea unei poziţii expuse public poate fi argumentată doar dacă partenerii deja fac evaluările necesare, ca să-şi formuleze o poziţie clară. Dar pentru asta guvernanţii ar trebui să ofere dreptul şi timpul necesar pentru a auzi măcar opinia acestor parteneri.

Miza acestei amnistii pentru guvernanţi este extrem de mare, chiar dacă adoptarea ei ar genera o nouă izolare a Republicii Moldova. Nu există siguranţa că opinia partenerilor contează. Dacă ar fi contat, aveau să o solicite echipei FMI, care se afla la Chişinău la momentul elaborării acestui proiect controversat. Intenţionat au fost ocoliţi în dorinţa de a-i pune în faţa unui fapt împlinit, la fel ca în cazul cetăţenilor Republicii Moldova. În situaţie similară, în Ucraina, partenerii de dezvoltare au fost cei care au demotivat guvernarea de la Kiev să adopte o astfel de iniţiativă, promovată insistent de anumite cercuri oligarhice în septembrie 2016”, a menţionat Negruţa.

La rândul său, expertul economic Gheorghe Costandachi a menţionat pentru DW că „această lege, în forma în care a fost adoptată în prima lectură, serveşte celor care au acumulat averi, bani, proprietăţi şi capital pe căi ilicite – celor care au jefuit statul de proprietăţi cumpărându-le la preţuri derizorii, celor care au delapidat miliarde de lei din bugetul de stat prin trucarea achiziţiilor publice. Este vorba de foşti şi actuali miniştri, deputaţi şi alţi demnitari de stat: procurori, judecători, poliţişti… Toţi vor să-şi legalizeze urgent averile agonisite pe căi ilicite, criminale”, a spus Costandachi.
Pe de altă parte, Andrian Candu susţine că proiectul nu-i va absolvi de răspundere penală pe cei care au obţinut bunuri prin fraudă: „Nu înseamnă deloc că bunurile liberalizate nu vor fi verificate din punctul de vedere al criminalităţii sau spălării de bani. Mai ales cele dobândite prin fraude bancare, ele nu vor fi scutite de răspundere penală”, a spus Candu, fără a indica exact care prevederi din controversatul proiect ar permite investigarea penalilor.

Vor să legalizeze banii proveniţi din „furtul miliardului”

Potrivit lui Veaceslav Negruţa, „promovarea insistentă şi grabnică a acestei amnistii fiscale de către guvernare are legătură directă cu mai multe ilegalităţi admise intenţionat şi tolerate de către instituţiile statului, inclusiv are legătură cu celebra fraudă bancară, întitulată „furtul miliardului”: Atâta timp cât investigaţiile interne şi externe în cazul fraudelor bancare nu sunt finalizate, orice încercare de legalizare a ilegalităţilor prin legi şi decizii guvernamentale, fie şi îmbrăcate cochet în noţiuni frumoase, vor fi un indiciu de legătură directă cu fraudele bancare şi există bănuiala rezonabilă că promotorii unor astfel de iniţiative sunt şi beneficiarii direcţi sau indirecţi ai fraudelor comise pana acum”, ne-a spus Veaceslav Negruţa.

„Investigaţiile internaţionale vizând elucidarea fraudei bancare sunt tot mai aproape de beneficiarii furtului, iar rămânerea în continuare a mijloacelor fraudate peste hotare implică riscuri de blocare, suspendare şi sechestru pentru beneficiarii lor. Respectiv, readucerea banilor acasă, unde instituţiile statului sunt în captivitatea unui regim controlat, unde instituţiile abilitate cu funcţii de investigaţie ştiu cum să protejeze şi să tărăgăneze orice investigaţie ar fi o soluţie de păstrare a banilor de către hoţi. Respectiv, această lege ar fi şi o formă de protejare a avuţiilor agonisite ‘cu atâta efort intelectual‘ faţă de investigaţiile din afară. Deci, există o legătură directă între aceste controversate iniţiative şi „furtul miliardului”, a menţionat Negruţa pentru DW.

Miza legii: Art.2 şi Art.10 – restul e „beletristică”

De aceeaşi părere este şi Gheorghe Costandache. Potrivit lui, „iniţiativa semnată de Candu nu urmăreşte liberalizarea capitalului, ci legalizarea de facto a banilor proveniţi din furtul miliardului de dolari. Acei bani se încadrează perfect în prevederile Art.2 din controversatul proiect de lege, care prevede foarte clar că una din sursele băneşti pentru legalizare sunt banii, în valută străină, din conturile bancare de peste hotare. Acest mic detaliu este, de fapt, esenţa legii. Restul e umplutură, „beletristică”… Acesta oferă posibilitate de a legaliza banii proveniţi din miliardul furat, deoarece imediat după furt, banii au fost evacuaţi în zone offshore, iar acum urmează a fi repatriaţi, pentru a-i pune la adăpost. Iar pentru ca hoţii să stea relaxaţi, art.10 din legea buclucaşă le oferă liniştea mult dorită. Acest articol statuează că cei care şi-au legalizat capitalul nu vor fi urmăriţi”, ne-a mai spus Gheorghe Costandache.

Adică, pentru a evita blocarea în străinătate (datorită investigaţiilor internaţionale) a banilor furaţi în 2014 din cele trei bănci moldoveneşti, hoţii vor să aducă miliardul furat înapoi în Moldova şi să-l legalizeze, să-l pună la „adăpost” cu ajutorul justiţiei moldoveneşti pe care şi-au subordonat-o. Iar atunci când investigaţia „Kroll” şi FBI vor ajunge, pe urma banilor, înapoi în Moldova, autorităţile moldovene vor mulţumi detectivilor şi agenţilor străini pentru munca lor şi le vor spune că de aici încolo autorităţile moldovene se vor ocupa de recuperarea banilor furaţi, iar în baza legii votate vineri, hoţii vor fi pur şi simplu iertaţi.

La 26 septembrie 2016, Guvernul (controlat de regimul oligarhic al lui Vladimir Plahotniuc) condus de Pavel Filip a decis să pună miliardul furat din sistemul bancar în 2014 pe spatele cetăţenilor, prin procedura de asumare a răspunderii Guvernului în faţa Parlamentului.