Mişcări spectaculoase ce prevestesc mutări stresante în timpul cel mai apropiat au loc pe scena politică moldovenească, comentează Deutsche Welle. Mai întâi, liderul PD Marian Lupu şi-a anunţat demisia la sfârşitul săptămânii trecute, iar luni seară, PL i-a retras sprijinul politic ministrului Apărării, Anatol Şalaru, unul dintre pilonii de bază ai formaţiunii politice.

Marian Lupu a anunţat sâmbătă că renunţă la şefia PD chiar din ziua respectivă. El a făcut anunţul după şedinţa Consiliului Naţional Politic al formaţiunii, la care a participat şi prim-vicepreşedintele PD, oligarhul Vlad Plahotniuc. Lupu a precizat că rămâne alături de PD şi urmează să se implice în noi proiecte de dezvoltare a partidului.

Plahotniuc ţinteşte din nou fotoliul de premier

Un post de televiziune de la Chişinău a anunţat că, după aceasta, designerul personal al controversatului oligarh Vlad Plahotniuc a început reamenajarea biroului guvernamental al premierului moldovean Pavel Filip, transformându-l într-o copie a biroului lui Plahotniuc de la „Global Business Center”. Aceasta a alimentat supoziţia că oligarhul-şef s-ar pregăti nu doar de preluarea funcţiei de lider al PD, dar şi de o nouă tentativă de accedere în fotoliul de premier, după învestirea oficială a pro-rusului Igor Dodon în funcţia de preşedinte.

Aproape în paralel cu aceste posibile schimbări, se va încerca o „reformă” a sistemului electoral, astfel încât PD să rămână un jucător care să conteze şi după alegerile parlamentare din 2018, chiar dacă este cel mai detestat partid din Moldova. O astfel de reformă ar însemna, în opinia analistului politic Igor Boţan, dispersarea votului cetăţenilor pe circumscripţii, dar şi pe liste de partid. „Acest lucru se face pentru că un mediaholding controlează în totalitate sudul şi nordul republicii. Dacă rămâne monopolizarea mass-media, totul va fi aşa cum îşi doreşte „păpuşarul” care se numeşte „coordonator” al actualei guvernări”, a spus Boţan.

Ruptură în PL

Cutremure politice au loc şi în Partidul Liberal. Biroul Politic al formaţiunii i-a retras luni seară sprijinul politic ministrului Apărării, Anatol Şalaru, care este acuzat de liderul PL, Mihai Ghimpu, că ar fi încercat să corupă cu bani deputaţi şi lideri din teritoriu, pentru a destrăma partidul. Ghimpu a anunţat că deja i-a adresat un demers prim-ministrului în care solicită ca Guvernul să ceară preşedintelui ţării demiterea lui Anatol Şalaru.

Demisia lui Anatol Şalaru este dorită şi de pro-rusul Igor Dodon, care invocă opţiunea pro-NATO a ministrului Apărării.

„Paradox. Alături de Igor Dodon şi Vladimir Voronin, Mihai Ghimpu este cel de-al treilea preşedinte care vrea demiterea mea de la Ministerul Apărării”, a reacţionat ministrul Şalaru, unul dintre fondatorii PL.

El a spus că nu are de gând să părăsească partidul pe care l-a fondat şi cere convocarea Congresului formaţiunii, pentru alegerea unei noi conduceri, deoarece „situaţia actuală a partidului este dezastruoasă”: „Partidul Liberal s-a transformat într-un SRL administrat după bunul plac al domnului preşedinte. Partidul are nevoie de reconstrucţie, de noi lideri”, a spus Anatol Şalaru.

Mihai Ghimpu a spus că nimeni din conducerea partidului nu-şi doreşte convocarea Congresului şi că e ruşinos că, la recentele alegeri prezidenţiale, Şalaru a susţinut-o pe Maia Sandu, nu pe el. Ghimpu spune că astfel Şalaru a rupt electoratul PL în două.

„În realitate, motivul retragerii sprijinului politic îl constituie faptul că am solicitat o analiză pertinentă a rezultatului alegerilor şi a motivului pentru care Partidul Liberal a ajuns la nici 2%”, a spus Şalaru care a adăugat: „Nu poate unul ca Ghimpu să şteargă tot ce am făcut eu până acum pentru ţara mea”.

Posibil scenariu

Încă nu se ştie dacă premierul Pavel Filip va da curs solicitării lui Mihai Ghimpu de a-i cere şefului statului demiterea ministrului Apărării. Dacă premierul nu va face acest lucru, s-ar putea ca PL să refuze să mai facă parte din majoritatea parlamentară controlată de PD şi, în consecinţă, PD să încerce încropirea unei noi majorităţi prin atragerea unor deputaţi comunişti, liberali sau chiar socialişti.

Sursa:Deutsche Welle