În ultimii ani, Republica Moldova a anunţat constant creştere economică, deşi populaţia nu i-a simţit niciodată efectele. Acum se confruntă cu o recesiune, ale cărei efecte dure vor fi simţite de populaţie în special în a doua jumătate a anului, comentează Deutsche Welle.

Ministrul moldovean adjunct al Economiei, Octavin Calmîc, a anunţat zilele trecute că Moldova deja se află în recesiune, invocând motive „interne şi externe”. Acestea sunt descrise în două rapoarte elaborate separat de Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” şi de Institutul de Cercetări Economice al Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Ambele anticipează o diminuare a Produsului Intern Brut al Moldovei cu aproximativ 2%. Principalii factori care vor afecta economia ţării în 2015 sunt embargourile impuse de Rusia, războiul din Ucraina vecină, reticenţa investitorilor străini de a veni în Moldova şi instabilitatea sistemului bancar. În plus, 2015 este an electoral (pe 14 iunie vor avea loc alegeri locale generale), ceea ce înseamnă că, tradiţional, politicienii se concentrează asupra luptei electorale în detrimentul bunei guvernări.

Banii furaţi urmează a fi colectaţi de la cetăţeni

Potrivit economiştilor de la „Expert-Grup”, în a doua jumătate a anului, creditele vor înregistra o scădere cu 30%, iar investiţiile străine directe, exporturile, dar şi importurile, vor scădea esenţial. Remitenţele vor scădea cu 7%. În plus, Moldova a intrat în recesiune total nepregătită: cu un sector bancar slăbit, din care s-au furat miliarde de lei; o diminuare bruscă a încrederii populaţiei în bănci şi în moneda naţională; şi un nivel al rezervelor valutare aproape de minimul admisibil. Cel mai dur impact l-ar putea avea, însă, o eventuală decizie a Guvernului de a „salva” sectorul bancar prin convertirea în datorie de stat a creditelor oferite de Banca Naţională celor trei bănci în derivă („Banca de Economii”, „Banca Socială” şi „Unibank” prin intermediul cărora, în noiembrie 2014, s-a scurs 1 miliard USD). Aceasta ar însemna ca gaura formată prin furtul de la cele trei bănci să fie acoperită din contul populaţiei, prin majorări de impozite, accize, taxe, tarife şi preţuri.

FMI anticipează pentru Moldova o rată a inflaţiei de 7,5% la sfârşit de an – mai mare decât prognoza din octombrie 2014 de 5,7%. Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare a redus estimările privind creşterea economică a Moldovei în 2015 până la 0%, faţă de 4% cât anticipa în septembrie 2014.

Relaţiile cu FMI rămân „îngheţate”

Guvernul condus de Chiril Gaburici a urgentat, ocolind Parlamentul, intrarea în vigoare a Legii bugetului de stat pentru 2015 prin angajarea răspunderii Guvernului, pentru a debloca relaţiile ţării cu FMI. Aceasta după ce Moldova a ratat ultima tranşă de 77 milioane USD dintr-un credit de 567 de milioane USD din partea FMI. FMI „a îngheţat” relaţiile cu Moldova după ce Guvernul a decis aplicarea impozitului unic în agricultură, precum şi majorarea pensiilor şi salariilor funcţionarilor.

La Chişinău se află, în aceste zile, o misiune a FMI, care examinează evoluţiile economice ale Moldovei în 2014, situaţia din sectorul bancar şi intenţiile Guvernului în ceea ce priveşte reformele structurale. În cadrul precedentei vizite a misiunii FMI, care a avut loc în luna ianuarie 2015, autorităţile de la Chişinău nu au reuşit să ajungă la o înţelegere cu FMI pentru semnarea unui nou acord de asistenţă. În opinia economiştilor Centrului „Expert-Grup”, semnarea unui memorandum cu FMI ar oferi garanţiile necesare pentru stabilitatea macroeconomică a ţării, prin deblocarea altor fonduri din partea partenerilor de dezvoltare, modernizarea infrastructurii, sporirea cererii pentru forţă de muncă şi oferirea de suport tehnic pentru Guvern şi Banca Naţională.

UE e dispusă să ajute, dar cere un angajament de soluţionare imediată a problemelor grave

Şeful Direcţiei economice a Delegaţiei UE la Chişinău, Wicher Slagter, a declarat că UE este dispusă să ajute Moldova să facă faţă provocărilor în multe privinţe, dacă ar manifesta un angajament de soluţionare a problemelor grave care există nu pe termen lung, ci imediat.

Deputatul european Siegfried Mureşan a menţionat într-un interviu pentru Europa Liberă că UE va aloca Republicii Moldova, în următorii şapte ani, între 600 şi 700 de milioane de euro fonduri nerambursabile. Banii ar urma să fie cheltuiţi pentru îmbunătăţirea infrastructurii – pentru drumuri, căi ferate, poduri, îmbunătăţirea capacităţii instituţionale (15 milioane de euro pentru reformarea Procuraturii). Mureşan a menţionat că banii urmează a fi folosiţi „cu sens”, astfel încât oamenii să simtă realizarea unui proiect ce le aduce beneficii palpabile.

Deutsche Welle