După mai mulţi ani de discuţii şi blocaje, proiectul de lege privind reformarea Procuraturii a fost aprobat de Guvernul de la Chişinău. Documentul, adaptat la recomandările Comisiei de la Veneţia şi care reprezintă miza depolitizării justiţiei moldoveneşti, a atras critici dure din partea unor reprezentanţi ai societăţii civile.

Astfel, după aprobarea legii de către Parlament, atribuţiile Procuraturii Generale vor fi schimbate – ele vor fi doar de coordonare, de monitorizare şi, pe segmente înguste, de control.

Proiectul de lege prevede instituirea Inspecţiei procurorilor (aflată în subordinea procurorului general), Adunării Generale a Procurorilor (care va fi mecanismul de autoadministrare) şi Consiliul Superior al Procurorilor (care va fi persoană juridică independentă, cu buget propriu). Documentul stabileşte o nouă modalitate de alegere a procurorului general. Dacă în prezent acesta este votat de Parlament la propunerea şefului Legislativului, potrivit noilor reglementări, acesta ar urma să fie ales prin concurs public de către Consiliul Superior al Procurorilor, iar candidatura desemnată să fie propusă şefului statului pentru confirmarea în funcţie prin decret (pentru un singur mandat de 7 ani). De asemenea, salariile procurorilor ar urma să fie majorate începând cu anul viitor până la nivelul de 90% din salariul judecătorilor.

Procurorii să se transforme din bâtă politică, în apărători ai intereselor societăţii

Potrivit unuia dintre autorii proiectului, Vlad Gribincea, preşedintele Centrului de Resurse Juridice din Moldova, momentan, procurorii din Republica Moldova întâmpină dificultăţi foarte mari la capitolul intransigenţei. „Chiar dacă, la nivel formal, procurorii ar putea spune că sunt independenţi, dacă o să vină şeful şi o să le spună „Trebuie!”, foarte puţini o să se opună. Procurorii trebuie să-şi asume responsabilitate pentru deciziile pe care le iau şi să nu se abată de la principii”, susţine Gribincea. Din acest punct de vedere, noul proiect de lege aprobat de Guvern le permite procurorilor de rând să refuze orice ordin venit din partea superiorilor.

Critici dure la acest proiect de reformare a Procuraturii a formulat avocatul Ion Dron, preşedinte al Asociaţiei „Justiţie şi Dreptate”. Potrivit lui, proiectul de document este făcut după carte şi nu ţine cont de realităţile din Republica Moldova, iar din acest motiv admite imixtiunea politicului în special în procedura de alegere a procurorului general: „Aş fi fericit dacă acest proiect nu va fi adoptat, deoarece prezintă un pericol enorm – luarea sistemului sub control. Noi uităm să fim atenţi la detalii! Există riscul ca, aplicând această lege, alegerea procurorului general (de către Consiliul Superior al Procurorilor) să fie decisă, în realitate, de 4-5 oameni. Analizaţi componenţa acestui Consiliu! Din cei 12 membri, doar 6 sunt procurori. Alţi trei sunt: procurorul general (numit pe criterii politice), preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii (care nu este procuror) şi ministrul Justiţiei (numit pe criterii politice). Alţi trei membri ai viitorului Consiliu Superior al Procurorilor urmează a fi desemnaţi de Parlament. Aşadar, cel puţin 5 din cei 12 sunt influenţaţi politic din start”, a explicat Dron. „Ei (actuala guvernare – n.n.) vor insista până în pânzele albe ca procurorul general să fie ales de acest Consiliu Superior al Procurorilor, pentru că prin acest organ ei pot controla politic numirea şefului Procuraturii. Nu vor accepta nici o altă formulă! Acesta este şiretlicul prin care vor să mimeze reforma în faţa europenilor. Eu vreau să vorbesc cu cei din străinătate şi să le explic dedesubturile acestea”, a menţionat Ion Dron.

Pavel Midrigan: „Un proiect absurd!”

Avocatul Pavel Midrigan a propus ca proiectul de reformare a procuraturii să fie modificat, astfel încât acesta să le permită procurorilor să-şi aleagă independent şeful. „Candidatura procurorului general să fie aleasă la adunarea generală a procurorilor, prin vot secret, aceasta urmând a fi remisă Parlamentului şi votată, la fel, în mod secret. Aceasta ar fi o revoluţie în justiţia moldovenească!”, a spus Midrigan. În opinia sa, proiectul „este unul absurd”, deoarece, potrivit lui, prevederile ce se referă la numirea procurorului general de către preşedintele Republicii Moldova vor putea fi aplicate numai după modificarea Constituţiei în acest sens – lucru ireal dacă ţinem cont de actuala configuraţie politică din Parlament.

Proiectul aprobat de Guvern urmează a fi votat de Parlament până la sfârşitul lunii iulie, iar intrarea lui în vigoare este planificată pentru 1 ianuarie 2016. Din cauza întârzierii reformării Procuraturii, dar şi a încetinirii procesului de combatere a corupţiei, autorităţile au ratat anul trecut aproape 2 milioane de euro din partea Uniunii Europene. Şeful Delegaţiei UE la Chişinău, Pirkka Tapiola, a declarat că finanţarea s-ar putea opri în general dacă autorităţile nu vor recurge urgent la reformarea efectivă a justiţiei.

Deutsche Welle