Un fost înalt funcţionar anticorupţie din Moldova a declarat că masiva criză bancară din fosta republică sovietică este rezultatul „sabotajului economic” comis de cei care încearcă să destabilizeze ţara şi să o reţină de apropierea de Europa, informează Radio Free Europe Radio Liberty.

Într-un interviu pentru RFE/RL, Mihail Gofman a sugerat că un fost deputat miliardar, care intenţiona să devină prim-ministru a fost principalul beneficiar al jafului miliardului de la cele trei bănci din Moldova – o sumă uimitoare care reprezintă o optime din PIB-ul ţării.

Declaraţiile lui Gofman, fostul şef-adjunct al Serviciului prevenire şi combatere a spălării banilor din cadrul CNA, demis în 2014, au generat o răsturnare de situaţie în întunecoasa saga a crizei politice împingând cea mai săraca ţară din Europa tot mai aproape de colaps.

Speculaţiile legate de autorii furtului au făcut ravagii în Moldova, se investiga dacă băncile ruseşti, anumite grupări criminale sau chiar agenţii de securitate au participat la acesta. Ţara în ultimii ani a fost smucită între diferite fracţiuni politice care trăgeau Moldova ba spre Uniunea Europeană, ba spre Rusia.

Detaliile despre jaful secolului au apărut mai întâi într-un raport confidenţial comandat de către Banca Naţională, document realizat de compania internaţională de investigaţii Kroll. Raportul a documentat modul în care companiile şi persoanele fizice legate de omul de afaceri Ilan Shor au preluat controlul a trei importante bănci moldoveneşti între 2012 şi 2014, iar ulterior au emis împrumuturi masive pentru companiile unui om de afaceri pe parcursul a trei zile, în noiembrie 2014.

Furia publică

Furia publică, alimentată de raportul Kroll nu s-a îndreptat doar asupra omului de afaceri Ilan Shor, ci şi asupra întregii elite politice, în frunte cu Vladimir Plahotniuc, miliardar şi fost deputat, a cărui numire în funcţia de premier a fost respinsă de preşedintele Nicolae Timofti.

„Ceea ce am demonstrat, examinând acest jaf al secolului, pe care-l consider sabotaj economic, cine e de vină şi modul în care s-a desfăşurat, va trebui să analizăm şi asta”, a declarat Gofman. „Fără ajutorul unui grup de experţi internaţionali, nu văd o finalitate în această chestiune”. Gofman a afirmat că Plahotniuc este beneficiarul furtului, împreună cu un alt om de afaceri şi fost prim-ministru, Vladimir Filat. El a sugerat, de asemenea, implicarea mai multor oficiali guvernamentali, care ar putea adopta măsuri mai stricte de monitorizare financiară şi chiar taxe de transfer. Acest lucru, a subliniat Gofman, ar fi protejat sistemul bancar din Republica Moldova de spălări de bani în Rusia sau în altă parte.

Gofman a dispărut din vizorul public după ce a părăsit postul său în 2014, susţinând că a fost concediat pentru că superiorii săi nu au vrut ca acesta să afle mai multe despre jaful din sistemul bancar. Remarcile sale publice, care au inclus şi o conferinţă de presă la Washington şi un interviu la un post privat de televiziune, au generat întrebări despre motivaţiile sale.
Întrebat de RFE / RL de ce a decis să vorbească abia cum, Gofman a declarat că a dezvăluit detalii ale investigaţiei sale şi înainte, dar nu în mod public.

Cel mai bogat om din Moldova

La aspectul obscur al scandalului s-a adăugat şi raportul Kroll, publicat pe blogul lui Andrian Candu, care este preşedintele Parlamentului şi un aliat al lui Plahotniuc.

Plahotniuc, prim-vicepreşedintele Partidului Democrat, a negat cu fermitate acuzaţiile de implicare în furtul miliardului. Revista Forbes l-a desemnat cel mai bogat om din Moldova.

Filat a fost recent condamnat de către Judecătoria Buiucani la nouă ani de închisoare în baza acuzaţiilor de corupţie legate de jaful bancar. Acesta a negat acuzaţiile şi a declarat că sentinţa este motivată politic.

În octombrie în ţară vor fi organizate alegeri prezidenţiale, iar din cauza forţei de stânga, a cărei influenţă este destul de mare pe arena politică, există suspiciuni că scrutinul nu va avea loc.

Moldova a oscilat ani la rând între Moscova şi Occident.  Rusia menţine un contingent de 1400 de militari în regiunea transnistreană şi acoperă circa 70 la sută din bugetul Transnistriei prin ajutoare directe sau indirecte.

Moldova însă este împărţită de o frontieră cu regiunea separatistă, având legături lingvistice şi etnice strânse cu România, care este membru al UE şi NATO.

Sursa:jurnal.md