Comisia naţională responsabilă de delimitarea hotarelor circumscripţiilor uninominale a transmis Guvernului spre aprobare harta cu cele 51 de circumscripţii.

Regiunii transnistrene, aflată sub ocupaţie rusească, unde nu există o libertate a vieţii politice, i-au fost atribuite două circumscripţii, diasporei – unde se află peste 800.000 de cetăţeni ai R. Moldova – trei circumscripţii: una pentru regiunea de Est, alta pentru Europa Occidentală şi una pentru SUA şi Canada. Jurnal de Chişinău a încercat să afle care este opinia reprezentanţilor diasporei referitor la decizia autorităţilor de la Chişinău.

În regiunea transnistreană, care ar avea, conform datelor oficiale din regiune, o populaţie de 475.000 de locuitori, va fi creată o circumscripţie pentru raioanele Dubăsari, Camenca, Râbniţa şi Grigoriopol, iar alta – pentru raionul Slobozia, oraşul Tiraspol şi municipiul Tighina. Cât priveşte diaspora, o circumscripţie va fi destinată statelor din Est unde, conform datelor Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene (MAEIE), ar fi circa 477.000 de conaţionali în Federaţia Rusă şi 17.000 în Ucraina.

O circumscripţie va reveni conaţionalilor din Europa Occidentală unde, conform datelor MAEIE, sunt peste 200.000 de cetăţeni, iar a treia circumscripţie – celor din SUA şi Canada, unde se estimează că există 65.319 cetăţeni ai R. Moldova. Totodată, membrii Comisiei au aprobat lista celor 46 de circumscripţii uninominale permanente (cu circa 60.000–65.000 de alegători la o circumscripţie), ce cuprind unităţile administrativ-teritoriale de nivelul doi, inclusiv municipiile Chişinău (11 circumscripţii) şi Bălţi (două circumscripţii), precum şi UTA Gagauz-Yeri (două circumscripţii).

„Este un abuz”

Sorina Macrinici, consilieră juridică a Centrului de Resurse Juridice din Chişinău, susţine că prin atribuirea a doar trei mandate de deputat diasporei, a fost redusă cam 50% din puterea de vot a moldovenilor de peste hotare.

„Cel mai grav este că nu s-a făcut referinţă la niciun criteriu prevăzut de Codul electoral atunci când Comisia pentru constituirea circumscripţiilor a adoptat hotărârea privind diasporă. A fost pur şi simplu un număr propus care a fost votat. În plus, Comisia nici nu a consultat public proiectul de hotărâre, încălcând astfel Legea privind transparenţa decizională. Acesta este un abuz. A fost evident că a fost unul dintre obiectivele votului mixt. După ce au fost votate cele 46 de circumscripţii în RM, a fost clar că pentru diasporă vor fi acordate circa trei–patru circumscripţii. Au fost făcute analize atât de asociaţiile din diasporă, cât şi de Promo-Lex care au arătat prin calcule că numărul de circumscripţii pentru diasporă este 5-6. Totuşi, Comisia nu le-a examinat”.

„Au frică, de aceea ne-au furat dreptul la vot”

Silvia Bârcă, profesoară originară din Otac, Rezina, stabilită de 15 ani în Irlanda, spune că urmăreşte cu multă îngrijorare evenimentele de acasă, deoarece îşi doreşte foarte mult să revină cu traiul la Chişinău. Şi chiar dacă actuala guvernare a promis anterior că prin intermediul votului mixt puterea se va apropia de popor, în realitate observă că aceasta sfidează voinţa oamenilor.

„Nu cred că un singur deputat va putea să ne reprezinte pe toţi cetăţenii din Moldova aflaţi în Italia, Germania, Spania, Irlanda etc. Guvernarea de la Chişinău nu face decât să se folosească de remitenţele pe care le trimitem noi din munca noastră făcută peste hotare. La ultimele alegeri ne-am deplasat 300 de km până la Dublin şi m-am întors cu inima împăcată că am votat. Dar atâţia oameni au făcut sute de km, cu copii în braţe, şi s-au întors la miezul nopţii acasă, lipsiţi de posibilitatea de a vota. În loc să îmbunătăţească situaţia electorală, vedem că la viitoarele alegeri lucrurile vor sta şi mai prost. Guvernarea are frică de noi, de aceea ne-au şi furat acest drept. Nouă însă ne pasă, vrem să ne întoarcem la baştină şi vom veni să votăm acasă. Vom merge din poartă în poartă, de la uşă la uşă, ca să schimbăm lucrurile”, a spus Silvia Bârcă.

„Diaspora se va mobiliza să voteze acasă”

Cristina Pruteanu, o altă voce activă a diasporei, care a lucrat timp de 15 ani în Italia, consideră că decizia autorităţilor de la Chişinău este o bătaie de joc la adresa cetăţenilor din R. Moldova aflaţi peste hotare.

„Actuala guvernare a demonstrat încă o dată că nu ia în calcul reprezentanţii diasporei. Foarte mulţi cetăţeni cu care am discutat sunt dezamăgiţi de schimbarea sistemului electoral şi de modul în care au fost partajate aceste circumscripţii. Suntem neglijaţi, deşi n-ar trebui să uite că şi noi, reprezentanţii diasporei, suntem cetăţeni ai R. Moldova. Indiferent de opţiunile pe care le avem, că suntem găgăuzi, ruşi sau ucraineni, că suntem unionişti ori statalişti, vrem să fim trataţi în mod egal. Din păcate, vedem că luptăm cu morile de vânt. Ne-au lipsit de mâini şi picioare, dar nu ne-au luat capul. Sunt sigură că diaspora se va mobiliza şi va veni să voteze acasă. O să demonstrăm că suntem cetăţeni ai RM şi că avem aceleaşi drepturi ca cei care sunt acasă”, a declarat Cristina Pruteanu.

Se simt discriminaţi

La rândul său, Dorian Frăsâneanu, student la Institutul de Stat de Relaţii Internaţionale din Moscova (MGIMO), consideră că circumscripţiile au fost partajate în baza unei decizii politice şi reprezintă o încercare a actualei guvernări de a închide gura diasporei.

„Liderii partidelor de la guvernare au înţeles că avem o diasporă destul de mare, care participă activ la alegeri, şi că votul ei poate fi decisiv. Atribuirea a doar trei circumscripţii reprezintă o discriminare a cetăţenilor noştri aflaţi peste hotare. Nu este clar nici cum au fost create acestea, poate au luat în calcul numărul de votanţi la ultimele alegeri, nu numărul de cetăţeni aflaţi în străinătate. Dar nici aşa nu ajung la cifra de 60 de mii de cetăţeni, cât revine unei circumscripţii de acasă. De exemplu, în Federaţia Rusă, China, au votat până la 10.000 de alegători. Până la urmă, am conchis că aceste circumscripţii au fost create în baza unei decizii politice, care are drept scop de a suprima voinţa diasporei, a oamenilor care muncesc peste hotare şi, în acelaşi timp, contribuie la dezvoltarea RM prin banii care îi trimit acasă, şi proiectele sociale, culturale pe care le implementează”, a spus tânărul.

Dorian Frăsâneanu nu exclude că mobilizarea reprezentanţilor diasporei, ca să vină să voteze la baştină, ar putea salva anumite circumscripţii care ar putea fi câştigate de cei care astăzi conduc Moldova, dar pentru că votul mixt este o premieră pentru Moldova, este dificil să-ţi dai seama cât de efectiv ar putea fi.

Sursa:jurnal.md