În urma adoptării sistemului electoral mixt, ponderea votului diasporei a fost micşorată de două ori. Exercitat însă la baştină, votul cetăţenilor aflaţi în străinătate cântăreşte tot atât ca la ultimele alegeri şi ar putea să contribuie la reducerea efectului negativ al sistemului electoral mixt conceput să asigure victoria partidelor de la guvernare.

Votul diasporei ar putea să aibă un rol decisiv în lupta pentru democraţie la alegerile din 24 februarie curent dacă cetăţenii aflaţi peste hotare se vor mobiliza să vină să voteze acasă. De această părere sunt mai mulţi comentatori politici de la Chişinău.

Expertul în politici publice, Ştefan Gligor, atrage atenţia că opoziţia proeuropeană din Republica Moldova are o rezervă de un milion de alegători aflaţi în străinătate. Din acest motiv este nevoie de o campanie masivă de mobilizare a cetăţenilor care ar putea să vină să voteze acasă. Doar în România sunt peste 100.000 de cetăţeni moldoveni.

„Astăzi avem o medie de circa opt candidaţi la fiecare din cele 51 de circumscripţii. Cei care au adoptat acest sistem au mizat pe dispersarea voturilor ca să câştige candidatul lor cu 20–25%, adică cu o minoritate de voturi pe care le-ar putea obţine prin corupere, prin utilizarea resurselor administrative, a fundaţiilor etc.

Bătălia se va da cu 6.000–8.000 ori 9.000 de voturi maximum. Dacă se mobilizează să vină măcar câte 1.000 de oameni de peste hotare în 27 de circumscripţii, rezultatul ar putea fi unul surprinzător”, a declarat expertul în cadrul unei emisiuni de la Jurnal TV.

Potrivit lui, pentru un rezultat cert ar trebui să vină măcar 40.000–50.000 de oameni de peste hotare să voteze acasă.

O vacanţă pentru a reduce efectul negativ al mixtului

Preşedintele Institutului pentru Iniţiative Strategice, Andrei Popov, consideră că socialiştii au înţeles importanţa revenirii electoratului de peste hotare, în cazul dat, din Federația Rusă, ca să voteze acasă.

De aici și înţelegerea pe care a avut-o preşedintele Igor Dodon cu omologul său rus, Vladimir Putin, referitor la amnistia gasterbeiterilor care au încălcat termenele de ședere în Rusia. Amintim că autoritățile ruse le-au promis acestora că li se va anula încălcările dacă vor veni în campania electorală în Republica Moldova şi se vor întoarce în Rusia nu mai devreme de martie 2019.

„Ştiu însă că mulţi cetăţeni din diasporă, în special din Europa de Est, şi-au luat vacanţe de Crăciun, apoi îşi vor lua de Paşte. E foarte greu să vii acasă mai mult de două ori pe an. Trebuie să fim realişti în acest sens. Apelul de mobilizare a diasporei este valabil în special pentru cetăţenii noştri din România și Ucraina”, consideră Popov.

Ştefan Gligor este de părere că reprezentanţii diasporei ar putea totuşi să facă o excepţie o dată la patru ani, să îşi replanifice vacanţa şi să vină să contribuie la schimbarea lucrurilor în bine acasă.

„Mai au timp să îşi programeze în măsura posibilităţilor o vizită în Republica Moldova, să-şi vadă rudele şi să facă cel mai important lucru pentru următorii patru ani, să decidă viitorul acestui stat”, a adăugat Gligor, precizând că acest gest ar putea reduce semnificativ efectul negativ al sistemului mixt conceput să asigure victoria PD-PSRM.

Alegeri cu patru buletine de vot

O altă problemă cu care s-ar putea confrunta diaspora o reprezintă procedura de vot mult mai anevoioasă decât în 2016, care ar putea crea cozi mai mari la secţiile de votare. La aceste alegeri, alegătorilor li se vor înmâna patru buletine de vot. E nevoie de mult mai mult timp pentru a procesa votul.

Alegătorul va trebui să semneze pentru buletinul cu candidaţii pe liste de partid. Apoi va semna pentru buletinul cu candidaţii pe circumscripţii uninominale. A treia semnătură pentru buletinul care va conţine întrebarea pentru referendum, „sunteți pentru reducerea numărului de deputați din Parlament de la 101 la 61?”.

Şi al patrulea buletin care va conţine a doua întrebare pentru referendum: „Sunteți pentru ca poporul să poată demite deputații din funcție dacă nu își îndeplinesc corespunzător obligațiile lor?”. E vorba de patru buletine care trebuie procesate, apoi alegătorul va merge să voteze. Astfel procedura de votare va dura mai mult decât la alegerile prezidenţiale.

Cer mai multe secţii de votare în străinătate

Reprezentanţii diasporei s-au arătat îngrijoraţi că chiar dacă vor avea suficiente buletine, de această dată, există riscul ca să nu reuşească să voteze toţi. „Avem nevoie de mai multe secţii de votare pentru moldovenii din diasporă. Pe site-ul CEC s-a înregistrat un număr de patru ori mai mare de potenţiali alegători din diasporă ca în 2016”, susţine într-o postare pe Facebook o voce activă a diasporei din această ţară, Natalia Gavriliţă.

„Dacă nu se deschid mai multe secţii, se vor forma cozi interminabile până târziu şi ne va fi încălcat din nou dreptul la vot. În Marea Britanie avem nevoie de cel puţin cinci secţii de votare, şi nu doar la Londra”, a adăugat Gavriliţă.

Cetăţenii R. Moldova plecați în străinătate au cerut autorităților să deschidă cel puțin 28 de secții de votare peste hotare.

Decizia privind deschiderea secțiilor de votare va fi luată de Guvern în funcție de mai mulți factori, a declarat șefa CEC, Alina Russu. Potrivit acesteia, la deschiderea numărului secţiilor de votare se va ţine cont de numărul de cetăţeni înregistraţi prealabil, vor fi luate în considerare datele de la ultimul scrutin, adică de la prezidențiale, datele statistice ale autorităților moldovenești, precum și cele ale statelor de reședință unde avem misiuni diplomatice.

Între timp, peste 16,5 mii de cetățeni s-au înregistrat prealabil. Cei mai activi sunt cei din Italia, Marea Britanie, România, Germania, Franța. Din regiunea transnistreană au parvenit 70 de înregistrări.

Jurnal de Chișinău