Dodon, pasibil de anchetă în SUA; Liderul PSRM ar putea fi inclus în rezoluţia Congresului american pentru legăturile cu oligarhul Plahotniuc
Se strânge laţul pentru oligarhia din Republica Moldova. Liderul PSRM, Igor Dodon, ar putea figura în lista oamenilor oligarhului Vladimir Plahotniuc, în cadrul anchetei organelor federale din Statele Unite.
Vorbim despre un şir de demnitari şi funcţionari din RM, în frunte cu Plahotniuc, care urmează să fie incluşi în lista SUA cu sancţiuni internaţionale, blocarea fondurilor, îngheţarea activelor, precum şi interdicţia de a călători în SUA.
Lista se conţine în rezoluţia din Congresul SUA cu privire la situaţia din Republica Moldova. Documentul a fost introdus în Camera Reprezentanţilor la sfârşitul lunii septembrie 2016, la solicitarea lui Andrei Năstase, de către congresmanul Randy Weber (republican din Texas) şi congresmanul Trent Franks (republican din Arizona). Oficialii americani au propus crearea unui document similar cu lista Magnitsky şi pentru Vladimir Plahotniuc.
Astfel, Dodon ar putea umple rândurile în aşa-zisa „lista Plahotniuc”, care se completează cu nume mari din politica moldovenească. Asta în lumina ultimelor dezvăluiri privind legăturile candidatului PSRM la preşedinţie cu cel mai controversat şi dubios personaj din istoria RM, care controlează toate instituţiile statului şi care a transformat politica din RM într-o tablă de şah.
În ultimele săptămâni au ieşit la iveală dovezi grave despre relaţiile dintre cei doi. O investigaţie RISE Moldova a dezvăluit că Dodon a „beneficiat” de o serie de zboruri private şi secrete cu o aeronavă a companiei Nobil Air, controlată de Plahotniuc. Punctul de pornire şi sosire a fost Aeroportul Internaţional din Odesa, de unde Dodon a zburat de patru ori cu aeronava Learjet 60-255.
Totodată, s-au conturat informaţiile precum că Igor Dodon a primit 3 milioane de euro de la oligarhul Plahotniuc pentru a vota preşedintele alianţei de guvernare, Nicolae Timofti, în 2012. După ce acest lucru a fost afirmat, de-a lungul anilor, de foştii colegi de partid ai lui Dodon, recent şi fostul preşedinte comunist Voronin a spus-o public, într-o conferinţă de presă, că „Dodon a trădat PCRM pentru 3 milioane de euro”.
Nu mai puţin importante sunt legăturile dintre cei doi în perioada în care Igor Dodon era ministru al Economiei şi a favorizat îmbogăţirea ilicită a oligarhului Vladimir Plahotniuc. În 2008, Dodon l-a ajutat pe Plahotniuc să pună mâna pe hotelul „Codru” la un preţ de nimic, prejudiciind statul cu peste 160 de milioane de lei. Totodată, Dodon a favorizat instituirea monopolului controlat de Plahotniuc în mai multe domenii, precum importul de carne şi peşte, exportul de vin şi exportul metalelor.
Demn de interesul anchetatorilor este şi condiţiile misteriosului credit luat de Dodon de la banca lui Plahotniuc în anul 2013. Acesta a fost luat la o rată a dobânzii de 8% anual, care a rămas intactă, deşi oamenii simpli nu beneficiau de asemenea favoruri. Într-o emisiunie, Dodon a recunoscut că a primit acel credit datorită „relaţiei personale bune” cu cei de la conducerea băncii. Misterul acestui credit mai constă şi în faptul că rata dobânzii a rămas intactă de-a lungul anilor pentru Dodon, deşi ea a fost mărită de câteva ori. Iarăşi, este interesant pentru ce merite deosebite banca îl favorizează pe Igor Dodon în propriul dezavantaj.
Despre urmele cu iz penal din biografia lui Igor Dodon a scris şi Ziarul de Gardă zilele trecute. Încă în 2010, Curtea de Conturi depista că, în urma unei indicaţii semnate de Igor Dodon, pe atunci prim-vicepremier şi ministru al Economiei, bugetul de stat a fost prejudiciat cu aproximativ 95 de milioane de lei. În 2013, după mai multe plângeri penale adresate de Ministerul Finanţelor, Procuratura Generală a dispus însă neînceperea urmării penale pe numele lui Dodon. „Sunt sigur că instituţiile n-au intervenit prompt şi nu au finalizat acest caz din cauza anumitor înţelegeri, pe care Dodon le-a avut cu guvernarea, pentru a i se opri dosarul în organele procuraturii. Abuzul este evident. Este confirmat şi de unele instituţii de stat”, susţine fostul ministru al Finanţelor, Veaceslav Negruţa, cel care a cerut pedepsirea lui Dodon şi recuperarea banilor.
Amintim că din lista demnitarilor şi funcţionarilor din RM pe al căror nume urmează să fie aplicate sancţiuni internaţionale cu blocarea fondurilor şi îngheţarea activelor, precum şi cu interdicţia de a călători în SUA, dacă se va dovedi că aceştia au fost implicaţi în fraudele bancare şi spălările de bani, fac parte: prim-vicepreşedintele PD, Vladimir Plahotniuc, preşedintele Parlamentului, Andrian Candu, preşedintele Curţii Supreme de Justiţie din Moldova, Mihai Poalelungi, procurorul general interimar Eduard Harunjen, directorul general al Centrului Naţional Anticorupţie, Viorel Chetraru, şeful Procuraturii Anticorupţie, Viorel Morari, ministrul Justiţiei, Vladimir Cebotari, ministrul de Interne, Alexandru Jizdan, preşedintele Curţii de Apel Chişinău, Ion Pleşca, şi oamenii din anturajul lui Plahotniuc, Serghei Iaralov şi Dorin Damir.
În cazul în care va fi inclus în această listă, Dodon va fi interzis pe teritoriul SUA. Or, liderul PSRM mai şi este la un pas de a fi declarat persona non-grata în Ucraina, după ce deputaţii din Rada Supremă de la Kiev au solicitat Serviciului de Securitate din Ucraina declararea liderului PSRM, Igor Dodon, persoană indizerabilă în spaţiul ucrainean. Solicitarea a venit după ce Dodon a declarat că peninsula Crimeea ar aparţine Federaţiei Ruse, fapt care, în viziunea legislatorilor, atentează la integritatea teritorială şi inviolabilitatea Ucrainei.
Publicăm mai jos rezoluţia despre Republica Moldova în Congresul SUA
Recunoscând importanţa relaţiei Statele Unite ale Americii cu Republica Moldova şi încurajarea sprijinului Statelor Unite pentru eforturile de combatere a corupţiei şi consolidarea instituţiilor democratice.
27 septembrie 2016
Dl. Weber (congresmanul republican Randy Weber din Texas), a prezentat următoarea rezoluţie, care a fost înaintată Comisiei pentru Afaceri Externe, dar şi comitetelor privind Serviciile Financiare şi Sistemul Judiciar, pentru o perioadă care urmează să fie stabilită ulterior de către Preşedinte.
Întrucât Statele Unite s-au bucurat de o relaţie bilaterală cu Republica Moldova, care şi-a obţinut independenţa în anul 1991.
Întrucât Moldova a fost un partener valoros şi de încredere în promovarea securităţii globale prin participarea la misiunile de menţinere a păcii ale Organizaţiei Naţiunilor Unite în Liberia, Coasta de Fildeş, Sudan şi Georgia;
Întrucât, de la obţinerea independenţei Republicii Moldova, Statele Unite ale Americii au oferit asistenţă financiară pentru a susţine populaţia şi pentru a sprijini construcţia unei democraţii europene prospere;
Întrucât, în ultimele două decenii si jumătate, Departamentul de Stat, Agenţia Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaţională (USAID) şi Corporaţia Provocările Mileniului (CPM) au furnizat peste 1.400.000.000 de dolari asistenţă Moldovei, inclusiv 262.000.000 de dolari pentru un termen de 5 ani prin intermediul Programului Compact pentru proiecte de dezvoltare şi de investiţii economice în infrastructura de irigare, producţia agricolă cu valoare ridicată şi reabilitarea drumurilor;
Întrucât Guvernul Statelor Unite sprijină aspiraţiile democratice ale poporului Republicii Moldova;
Întrucât, cu ocazia Zilei Independenţei Republicii Moldova, secretarul de stat John Kerry, în numele preşedintelui şi a cetăţenilor Statelor Unite, a transmis sprijinul Statelor Unite pentru reformele democratice din Moldova precum şi eforturile de consolidare a statului de drept în lupta împotriva corupţiei, dar şi dorinţa de a asigura o mai mare prosperitate şi securitate pentru fiecare cetăţean, precizând că în prezent şi în următorii ani vom continua să sprijinim cele mai bune interese şi aspiraţii ale poporului Republicii Moldova.
Întrucât Rusia agresivă urmăreşte un război politic şi economic din regiune, căutând să slăbească puterile estului continentului prin înrădăcinarea discordiei ori de câte ori are ocazia.
Graţie poziţionării sale strategice, Moldova a ajuns un jucător important în regiune, iar importanţa acesteia creşte pe măsură ce Rusia continuă să încalce hotarele şi să se implice în treburile interne ale vecinilor săi.
Întrucât furtul a circa 1 miliard de dolari de la cele trei bănci din Moldova în 2014, bani care proveneau în mare parte din împrumuturile FMI, a demascat fenomenul corupţiei la cele mai înalte nivele ale Guvernului Republicii Moldova;
Întrucât în urma scandalului bancar, dar şi al unui număr mare de lideri politici corupţi, în ultimele luni, Moldova a fost zbuciumată de proteste antiguvernamentale la care au participat sute de mii de persoane, cerând alegeri anticipate şi demisia Guvernului;
Întrucât mai multe surse credibile, printre care foşti înalţi oficiali moldoveni, care cooperează cu Guvernul SUA, alţi denunţători care cunosc personal particularităţile jafului bancar şi activitatea criminală organizată, au susţinut că membrii actualului partid de guvernare, inclusiv pim-vicepreşedintele Partidului Democrat, odiosul oligarh Vladimir Plahotniuc, a participat la spălarea acestor fonduri prin băncile ruseşti şi companii off-shore.
Întrucât se crede că fondurile provenite din Rusia, inclusiv dosarul Magnitsky, Libia şi Irak, au fost spălaţi prin sisteme judecătoreşti din Moldova, orchestrate de Plahotniuc şi complicii săi;
Întrucât Plahotniuc, care nu deţine nicio funcţie în stat, este adesea descris ca fiind „păpuşarul” Moldovei, are legături profunde cu Moscova, inclusiv cu oficiali ruşi care sunt susţinători aprigi ai regiunii separatiste din Moldova – Transnistria;
Întrucât SUA înţeleg că au fost iniţiate anchete privind dispariţia a 1.000.000.000 de dolari de la Banca Naţională a Moldovei, precum şi posibila utilizare frauduloasă a sistemului bancar din Statele Unite.
Mai mult ca oricând, Statele Unite trebuie să dea dovadă de sprijin pentru statul de drept, libertăţile economice, transparenţa şi anticorupţie:
Casa Reprezentaţilor a decis:
(1) invită Guvernul Statelor Unite ale Americii şi Uniunea Europeană pentru a se asigura că alegerile prezidenţiale care vor avea loc în RM pe 30 octombrie vor fi libere şi corecte;
(2) încurajează preşedintele şi Departamentul de Stat pentru a limita asistenţa prevăzută pentru Moldova în ceea ce ţine reforma justiţiei, a eforturilor de combatere a corupţiei şi consolidarea instituţiilor democratice, atâta timp cât corupţia din cadrul rândurile guvernului persistă;
(3) îndeamnă agenţiile ramurii executive, care au iniţiat investigaţii pentru a urmări toate căile disponibile de a determina dacă sistemul bancar din Statele Unite, cu implicarea cetăţenilor Statelor Unite ale Americii, a fost folosit pentru a spăla bani, ca parte a scandalului bancar din Moldova, dacă banii contribuabililor din Statele Unite ale Americii acordaţi sub formă de împrumuturi de către FMI au fost direcţionaţi către entităţi sancţionate; dacă membrii Guvernului Republicii Moldova, beneficiar al ajutorului acordate de Statele Unite ale Americii, au participat sau au beneficiat în urma jafului bancar din 2014, inclusiv Vladimir Plahotniuc;
(4) invită agenţiile ramurii executive să raporteze rezultatele acestor investigaţii la Congresul Statelor Unite ale Americii după finalizare;
(5) solicită ca, în cazul în care, în urma investigaţiilor, persoanele fizice sau funcţionarii, inclusiv Vladimir Plahotniuc, preşedintele Parlamentului Andrian Candu, preşedintele Curţii Supreme de Justiţie din Moldova, Mihai Poalelungi; procurorul general interimar Eduard Harunjen, directorul general al Centrului Naţional Anticorupţie, Viorel Chetraru, şeful Procuraturii Anticorupţie, Viorel Morari, ministrul Justiţiei, Vladimir Cebotari, ministrul de Interne Alexandru Jizdan, preşedintele Curţii de Apel Chişinăum Ion Pleşca, şi oamenii din anturajul lui Plahotniuc, Serghei Iaralov şi Dorin Damir, se constată că au participat la spălările de bani de la entităţi sau guverne sancţionate de SUA, Statele Unite să ia în considerare impunerea de sancţiuni asupra acestor persoane şi entităţi în măsura în care legislaţia SUA permite, inclusiv interdicţia de a călători în SUA, sancţiunile economice, precum şi îngheţarea activelor.
(6) se stabileşte prin legislaţie, fie prin intermediul autorităţii conferite în temeiul Proclamaţiei prezidenţiale 7750, o listă similară cu cea creată prin Legea Magnitsky, în privinţa lui Vladimir Plahotniuc şi a altor oficiali guvernamentali în cazul în care se constată că au fost implicaţi în infracţiunile menţionate mai sus.