Partidul Democrat îşi doreşte două funcţii-cheie în stat: Vladimir Plahotniuc să fie ales preşedinte în 2016, iar Marian Lupu – speaker. Cel puţin asta dă de înţeles preşedintele Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, care a rămas cu această impresie în timpul negocierilor cu liderii PLDM şi PD, pentru formarea unei noi alianţe de guvernare. În această situaţie, merită să readucem în atenţia publică „CV-ul” lui Vladimir Plahotniuc.

De aproape un deceniu, cel mai controversat oligarh pe care l-a ştiut Republica Moldova îşi face mendrele nestingherit, ajungând de sub protecţia guvernării comuniste direct în prezidiul Parlamentului. În timp ce justiţia internaţională îl cercetează de ani de zile şi dă alarma, pe fonul nenumăratelor dezvăluiri despre ilegalităţile comise de acesta, Vladimir Plahotniuc s-a făcut comod într-un nou fotoliu de deputat.

Plahotniuc a obţinut influenţă încă de prin anii 2003-2004, când a ajuns sub umbrela preşedintelui comunist Vladimir Voronin. În acea perioadă, potrivit unor politicieni, Plahotniuc, ferit de ochii publici, era numit „cardinalul din umbră” al familiei Voronin. În consecinţă, sistemul construit de Voronin, timp de opt ani de guvernare comunistă, care putea fi acţionat pentru a distruge pe oricine doar acţionând un „buton”, astăzi este controlat de Plahotniuc. Or, odată cu venirea la putere, PCRM a lansat o perioadă de persecutare a tuturor celor care s-au împotrivit sistemului. Subordonând justiţia, poliţia şi serviciile secrete, Voronin a fost numit „ultimul dictator comunist din Estul Europei”. Clanul lui Voronin făcea legea în RM, unde corupţia atinsese cote enorme şi totul era de vânzare: de la decizii judecătoreşti şi până la eliminarea concurenţilor în afaceri. Plahotniuc, aflându-se în coasta lui Voronin în tot acest timp, îşi satisfăcea din umbră interesele personale, de la eliminarea agenţilor economici care îl deranjau şi până la comandarea proiectelor de legi. Într-un interviu de acum câţiva ani, Oleg Voronin, fiul liderului comunist, declara că toate afacerile de care a fost acuzat că le-a preluat cu forţa în perioada guvernării comuniste „se află la Plahotniuc”, care „a pus mâna pe toate, într-o manieră specifică lui”.

Şirul isprăvilor lui Plahotniuc este impunător, începând cu preluarea abuzivă a afacerilor din RM şi până la hărţuirea şi arestarea tuturor care i-au stat în cale. A preluat forţat gestiunea Combinatului de produse cerealiere şi arestul lui Victor Moraru, cel care gestiona anterior această întreprindere. A acaparat Combinatul de producere a pâinii, Franzeluţa, şi a comandat arestul directorului general, Spiridon Danilescu. A pus mâna pe Combinatul de producere a cărnii, Carmez, şi a stat în spatele arestului directorului general Anatol Câşlaru. Tot Plahotniuc a preluat cu forţa Combinatul de producere a divinului Aroma şi l-a terorizat pe directorul general Simion Leva, care a devenit fugar împreună cu fiul său. Printre afacerile acaparate de Plahotniuc se numără şi compania de securitate Tantal, urmată de arestul directorului, dar şi magazinul Gemenii, unde a comandat dosare penale pe numele conducerii şi acţionarilor, ca să-i reducă la tăcere. În perioada guvernării comuniste a preluat controlul şi a instituit monopol prin controlarea fluxurilor de mărfuri şi bani la importul cărnii, peştelui, energiei electrice, telefoanelor mobile, computerelor, mobilei etc.

Cazul Magniţki şi cele 450 de milioane de dolari, spălate prin intermediul Băncii de Economii, caz de pe urma căruia au profitat Veaceslav Platon şi Grigore Gacichevici, iar Plahotniuc a ţinut acoperişul acestei spălări de bani, prin folosirea CCCEC şi PG; furturi din bugetul de stat prin hotărâri de judecată, tendere şi alte tertipuri; gestionarea generală a atacului raider asupra ÎS Registru; controlarea fluxului de la bani la Metal Feros, Moldtelecom, Air Moldova, Aeroportul Chişinău, Moldova-Gaz, ÎS Registru şi la alte întreprinderi de stat, preluarea frauduloasă a mai multor întreprinderi şi valori de stat, precum hotelul Codru, hotelul Naţional, insulele „La izvor”, cafeneaua Parlament, cafeneaua Guguţă; atacurile raider şi condamnarea oamenilor nevinovaţi: cazurile Victoriabank, Banca de Economii, ASITO, Victoria Asigurări, Moldova Agroindbank, Universalbank.

În spatele acestor cazuri a stat Plahotniuc, pentru că toate acestea au avut loc printr-un control fără precedent al justiţiei din Republica Moldova şi al instituţiilor de stat. Plahotniuc a instituit un stat captiv prin controlul la Curtea Constituţională, Consiliul Superior al Magistraturii, Curtea Supremă de Justiţie, Curtea de Apel, judecătoria Buiucani, Consiliul Superior al Procurorilor, Procuratura Generală, Procuratura Anticorupţie, Centrul Naţional Anticorupţie, Consiliul Naţional de Integritate, Comisia Naţională a Pieţei Financiare, ANRCTI, ANRE, ANPC, Consiliul Coordonator al Audiovizualului şi folosirea acestor instituţii în scop personal.

Recent, în cadrul unei emisiuni, colonelul în rezervă Chiril Moţpan, fost şef al direcţiei relaţii publice a Ministerului de Interne, a dezvăluit că la Procuratura Generală şi la MAI se află o listă cu toate afacerile lui Vladimir Plahotniuc, pentru ca organele de drept să le ofere protecţie şi să nu le „atingă”.

Pentru a scăpa basma curată şi a-şi asigura spălarea imaginii, oligarhul a pus mâna pe un şir de instituţii mass-media: control instituit la CCA, preluare ilegală prin fraude sau şantaj a ORT-ului (Prime TV), a TVR-ului, controlarea frecvenţelor TV: Publika TV, Moldova 1 (indirect), control din umbră la măsurătorul audienţei TV – AGB – şi controlul total asupra pieţei publicitare.

Nimic din toate acestea nu ar fi putut avea loc fără controlarea instituţiilor în stat, cum ar fi Procuratura Generală, CCCEC, BNM, CNPF şi niciun ac nu ar trece prin aceste instituţii fără consimţământul lui Plahotniuc. Mai mult, cel care a controlat şi controlează în continuare justiţia din RM, cel care a stat în spatele atacurilor raider din 2010 şi 2011 asupra sistemului bancar de la noi din ţară, are la cheremul său o serie de judecători de la CSJ (Mihai Poalelungi), CSM (Nichifor Corochii). Totodată, Plahotniuc a ţinut şi ţine în continuare sub papuc toate structurile de drept din ţară, începând cu Procuratura Generală, Centrul Anticorupţie, Serviciul de Informaţie şi Securitate, instituţii care în 2010 şi 2011 l-au protejat pe Plahotniuc în timpul atacurilor raider.

Totodată, Plahotniuc a controlat şi controlează organele politice şi cele de reglementare, care au participat activ la atacurile raider din 2010-2011 asupra sistemului financiar al RM, precum Banca Naţională şi Comisia Naţională a Pieţei Financiare. Or, atacurile raider sunt un capitol aparte. În vara anului 2010, mai mulţi acţionari ai Victoriabank au fost deposedaţi de acţiunile lor prin hotărâri judecătoreşti ascunse. În vara anului următor, în mod identic, mai multe pachete de acţiuni ale Băncii de Economii, Moldova Agroindbank, Victoriabank şi ale societăţii de asigurări ASITO au fost preluate de companii dubioase, înregistrate în străinătate.

Ulterior, prin intermediul unui memoriu public, oamenii de afaceri Victor Ţopa şi Viorel Ţopa au informat autorităţile statului, dar şi organizaţiile internaţionale, despre atacurile de tip raider, solicitând investigarea cazului şi condamnarea autorilor. În rezultat, faptul că Plahotniuc a fost organizatorul şi beneficiarul atacurilor raider din 2010 – 2011 a fost dezvăluit de Curtea de Justiţie din Londra, care a obligat mai multe companii off-shore să dezvăluie identitatea celor care au intrat ilegal în posesia acţiunilor furate de la băncile şi companiile din RM. În urma percheziţiilor la aceste companii a ieşit la suprafaţă faptul că cel care a avut de câştigat de pe urma atacurilor a fost Plahotniuc.

Este de menţionat şi dubla identitate a prim-vicepreşedintelui PD, care a ieşit la iveală, după ce presa a relatat că oligarhul, care deţine şi cetăţenie română, a solicitat autorităţilor de peste Prut să-i fie schimbat numele din Vladimir Plahotniuc în Vlad Ulinici. Acesta nu a anunţat autorităţile Republicii Moldova despre schimbarea identităţii în România, deşi legislaţia naţională prevede că acest lucru trebuie să fie făcut în maximum 6 luni de la schimbarea numelui. Cu toate acestea, autorităţile de la Chişinău nu au întreprins nicio acţiune de sancţionare a afaceristului.

Printre scandalurile de proporţii, cu ecouri şi peste hotarele ţării, în care figurează Plahotniuc, este şi monitorizarea sa de către Interpol. Oligarhul a fost monitorizat de Interpol din 2007 până în 2012, însă a minţit public, negând acest lucru, până în momentul în care informaţia a fost confirmată de către ministrul de Interne, Dorin Recean. Interpolul a început monitorizarea lui Plahotniuc încă în anul 2007, pentru legăturile acestuia cu gruparea criminală Solntsevskaya. Biroul Interpol de la Roma a solicitat atunci punerea la dispoziţie a informaţiilor despre 23 de subiecţi implicaţi în respectivele afaceri, numele lui Plahotniuc figurând în acea listă. În urma investigaţiilor, Interpol a scos la iveală afaceri ilegale de proporţii cu imobiliare, în spatele cărora au stat operatori financiari străini, legaţi cu principalele grupări oligarhice din Rusia, precum Solntsevskaya, iar banii spălaţi prin asemenea operaţiuni proveneau din furturi, eschivare de la impozite şi alte activităţi ilegale.

Recent, oligarhul din PD a fost deconspirat din nou, după ce şi-a ascuns averea, mai exact, o casă de toată frumuseţea pe malul lacului Geneva, pe care nu a indicat-o însă în declaraţia sa de avere pe vremea când era parlamentar. Vila oligarhului, situată în oraşul Sciez din Franţa, are două nivele şi trei garaje, iar pe cutia poştală de la poarta locuinţei este inscripţionat numele soţiei lui Plahotniuc, Oxana Childescu. Totodată, în presă a apărut şi un document eliberat de autorităţile din oraşul francez Sciez, care demonstrează că Vladimir Plahotniuc şi-a cumpărat locuinţa în anul 2008, cu suma de 3 milioane de euro. Casa din Franţa nu este singura locuinţă pe care prim-vicepreşedintele PD nu a indicat-o în declaraţia de avere. Anterior, publicaţia „Adevărul” a scris că omul de afaceri ar avea o casă luxoasă şi în cartierul rezidenţial din Pipera, lângă Bucureşti.

Totodată, jurnaliştii de la RISE Moldova au publicat imagini cu Plahotniuc la vila sa din Franţa. În fotografiile făcute în perioada 2012-2013 apar mai multe dintre persoanele de încredere ale oligarhului moldovean, precum finul său, Andrian Candu, şi cumnatul său, Iurie Luncaşu, care este căsătorit cu sora lui Plahotniuc, Elena. Anterior, Grigore Petrenco a declarat că Luncaşu ar fi omul de legătură între prim-vicepreşedintele PD şi liderul comuniştilor, Vladimir Voronin.

Unul dintre cele mai grave cazuri care au zguduit RM, cu Plahotniuc în unul dintre rolurile principale, rămâne a fi vânătoarea din Pădurea Domnească, de pe 23 decembrie 2012, când a fost împuşcat mortal omul de afaceri Sorin Paciu. Tragedia, care a scos la iveală toate lacunele instituţiilor de stat din RM, a fost tăinuită de toţi participanţii la vânătoare timp de două săptămâni. La vânătoarea fatală a luat parte un şir impunător de politicieni, oameni de afaceri, judecători şi procurori, dintre care o mare parte – din anturajul lui Plahotniuc. Vedeţi în continuare o parte dintre participanţi, cu funcţiile pe care le deţineau în acel moment: procurorul general, Valeriu Zubco; judecătorul Ion Pleşca, preşedinte al Curţii de Apel Chişinău; judecătorul Gheorghe Creţu, vicepreşedinte al Curţii de Apel Chişinău; directorul Agenţiei de Stat „Moldsilva”, Ion Lupu, directorul Rezervaţiei Naturale „Pădurea Domnească”, Denis Irimciuc; directorul I.S. „Registru”, Serghei Răilean. Alături de judecători şi procurori la vânătoarea fatală din Pădurea Domnească au fost mai mulţi oameni de afaceri care administrează companii controlate de controversatul om de afaceri şi deputat PD, Vladimir Plahotniuc. Printre aceştia: Ghenadie Sajin, director al „FinparInvest”; Serghei Latîş, director al „Media Production SRL”; Boris Buga, director al filialei „Tirex-Petrol”; oamenii de afaceri Valeriu Guzun şi Iurie Nastas.

După ce omorul din Pădurea Domnească a ieşit la iveală, Parlamentul a format o comisie de anchetă pentru a cerceta crima. La trei săptămâni de audieri şi reconstituiri, membrii comisiei au confirmat că omorul lui Sorin Paciu a fost tăinuit şi că instituţiile de drept, în frunte cu procuratura condusă pe atunci de Valeriu Zubco, au muşamalizat cazul, au distrus şi falsificat probe, au intimidat martori şi au manipulat opinia publică. Totul – pentru a salva reputaţia şi a-i proteja de justiţie pe unii politicieni şi magistraţi. Mai mult, în presă s-a scris că Dorin Damir, finul lui Plahotniuc, s-a deplasat în Pădurea Domnească imediat după omor pentru a şterge urmele vânătorii sângeroase, soldată cu moartea lui Sorin Paciu.

Ajuns din nou în Parlament, Plahotniuc se ascunde sub paravanul integrării europene, la fel ca şi ceilalţi guvernanţi, care îi sunt complici, tacit sau explicit.
Sursa:jurnal.md