Eternă, limba lui Eminescu și Mateevici…
“Limba Noastră cea Română” este o sărbătoare legală celebrată în Republica Moldova pe 31 august începînd cu 1990 şi pînă în prezent.
În contextul dezintegrării Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste (U.R.S.S.) şi a mișcării de renaștere națională de la sfîrșitul anilor ’80 din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească (R.S.S.M.), la Chișinău are loc “Marea Adunare Națională” de la 27 august 1989. În cadrul “Marii Adunări Naţionale” din 27 august 1989 au participat aproximativ 750.000 moldoveni (circa 1/6 din populația de atunci a republicii) care cereau proclamarea limbii moldoveneşti (române) ca limbă de stat şi revenirea la grafia latină.
Sub impulsul “Marii Adunări Naţionale”, peste două zile, pe 29 august 1989 se deschid lucrările celei de-a XIII sesiuni a Sovietului Suprem din R.S.S.M., care durează pînă pe 1 septembrie. La 31 august Sovietul Suprem al republicii (Parlamentul) a reuşit să voteze legile care îndeplineau cerinţele participanţilor la “Marea Adunare Naţională”. Discuţiile ce au precedat semnarea legilor privind trecerea la alfabetul şi grafia latină din Sovietul Suprem au avut loc într-o atmosferă tensionată din cauza polarizării membrilor parlamentului în proromâni şi proruşi. Încă din 16 august începuseră greve ale muncitorimii rusofone împotriva decretării limbii “moldoveneşti” ca limbă de stat, cerîndu-se acordarea aceluiaşi statut şi limbii ruse. Conform informării făcute de Mircea Snegur în plenul Sovietului Suprem, 116 întreprinderi, cu un efectiv de 80 000 de muncitori, intraseră în grevă (conform publicaţiei “Tinerimea Moldovei” din 1 septembrie 1989). Probabil, această intrare în grevă a rusofonilor a contribuit la mobilizarea mai bună a moldovenilor, care au venit în număr mare la “Marea Adunare Naţională”.
Adoptarea din 31 august 1989, de către Sovietul Suprem al R.S.S.M., a legilor privind revenirea la grafia latină:
A permis Declararea ca “Limbă de Stat” a Republicii Moldova a limbii moldoveneşti – găsită identică cu cea română;
A fost recunoscută unitatea lingvistică dintre limba română şi cea moldovenească şi a fost stipulată trecerea de la alfabetul chirilic la alfabetul latin;
A fost iniţiat un program pentru extinderea folosirii limbii moldoveneşti în guvernare, educaţie şi economia naţională.
Ziua de 31 august a fost declarată ulterior sărbătoare legală în Republica Moldova cu denumirea „Limba noastră cea română” sau „Ziua limbii Române” şi se celebrează anual, fiind marcată cu manifestări patriotice prin poezie, cîntec şi joc, prin repunerea în drepturi a vechilor tradiţii populare şi a momentelor care le-a marcat istoria. Sărbătoarea a început sa fie celebrată începînd cu anul 1990, la un an de la evenimentul istoric.
La ora actuală au loc evenimente culturale în Grădina Publică Ștefan cel Mare, pe Aleea Clasicilor.
În satul de baștină a poetului Grigore Vieru, Pererâta, din raionul Briceni, va fi inaugurată Casa-Muzeu ”Grigore Vieru”.
Biblioteca Națională a demarat ediţia a 24-a a Salonului Internaţional de Carte, consacrată bibliologului şi poetului Alexe Rău, dar și ediţia a V-a a Festivalului Naţional al Cărţii şi Lecturii.
De asemenea. La Casa Limbii Române are loc un simpozion cu participarea unor intelectuali de vază din Basarabia și România. La eveniment participă și Sebastian Hotca, secretar de stat al MAE, – Departamentul Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni.
Seara va culmina cu un concert în centrul capitalei unde vor evolua Lidia Botezatu, Radu Dolgan, Zinaida Julea și orchestra fraților Advahov, dar și maestrul Eugen Doga, alături de orchestra simfonică a Operei Naționale.