Atât timp cât şi-a schimbat numele în Vlad Ulinici şi este cetăţean român, legea îl obliga pe controversatul afacerist de peste Prut să aibă aceeaşi identitate şi în ţara sa de origine, scrie Evenimentul Zilei România.

Cu toate acestea, în perioada anilor 2009 – 2011, el s-a folosit de numele Plahotniuc, la care renunţase legal, a candidat la alegeri şi a fost numit în funcţii importate din stat. ÎCCJ a hotărât, în 2007, că un cetăţean român poate fi condamnat la 3 ani de închisoare dacă se prezintă în străinătate cu o identitate falsă. Procurorii din România au primit o sesizare, în anul 2013, dar dosarul penal s-a plimbat de la un parchet la altul, până ce a intrat în vigoare Noul Cod Penal, pe 1 februarie 2014. Acum, Parchetul General susţine că fapta nu mai poate fi pedepsită deoarece nu este incriminată şi în Republica Moldova

Într-un răspuns transmis „Evenimentului zilei”, Parchetul General susţine că a clasat, pe 9 mai 2014, dosarul care îl viza pe Vladimir Plahotniuc, deoarece acesta nu s-a prezentat cu o identitate falsă pe teritoriul României, iar falsul privind identitatea, fapta de care era acuzat oligarhul, nu este incriminată şi pe teritoriul Republicii Moldova, aşa cum prevede Noul Cod Penal. Răspunsul nu face, însă, referire la dubla identitate a acestuia, în acelaşi timp, în două state: România şi Republica Moldova. Avocaţii consultaţi de „Evenimentul zilei” au precizat că nicio persoană din ţara noastră nu are dreptul să aibă două identităţi, în acelaşi timp, în mai multe state.

Misterul dublei identităţi a oligarhului moldovean Vladimir Plahotniuc continuă să nască controverse. Aşa cum am arătat, în ediţiile anterioare ale cotidianului nostru, în perioada anilor 2009 şi 2011, Vladimir Plahotniuc, vicepreşedinte al Partidului Democrat Moldovenesc, a purtat, ca şi cetăţean moldovean, numele de Vladimir Plahotniuc, cu care era înregistrat chiar ca vicepreşedinte al Parlamentului Republicii Moldova, şi Vlad Ulinici, ca şi cetăţean român, cu domiciliul în oraşul Voluntari, judeţul Ilfov.

Şi-a schimbat de trei ori numele

De această dată, „Evenimentul zilei” a intrat în posesia unor documente care arată că Vladimir Plahotniuc şi-a schimbat de trei ori numele, în acea perioadă. Mai exact, în septembrie 2009 a devenit Vladimir Ulinici, în iunie 2010 a devenit Vlad Ulinici, iar în anul 2011 a redevenit Vladimir Plahotniuc.

Pentru a lămuri cum a reuşit Vladimir Plahotniuc să îşi schimbe numele, am luat legătura cu avocata Crina Marinela Radu, celebra apărătoare a familiei Elodiei Ghinescu, dispărută de peste opt ani de zile, soţia poliţistului Cristian Cioacă, condamnat pentru moartea acesteia.

Avocat Crina Marilena Radu: „Schimbarea numelui se poate face prin procedură administrativă, printr-o decizie a preşedintelui Consiliului Judeţean. Dar, şi aşa, trebuie îndeplinite anumite criterii justificative, care să motiveze luarea acestei decizii. În orice caz, o persoană nu are voie să aibă altă identitate. Altfel, se încadrează la articolul 327 din Codul Penal, fals privind identitatea”.

,,Naşul” Cristache Rădulescu

Schimbarea numelui de familie şi a prenumelui pe cale administrativă se face în baza Ordonanţei Guvernului României nr. 41/2003. Actul normativ prevede că dispoziţia de schimbare a numelui produce efecte juridice, de la data înscrierii menţiunii pe actul de naştere. De atunci, Plahotniuc trebuia să poarte doar numele dobândit prin dispoziţia dată de fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Ilfov, Cristache Rădulescu, cel care l-a „năşit” la fiecare schimbare de nume.
Însă, pe 1 aprilie 2010, dată la care figura în evidenţele Republicii Moldova cu numele de Vladimir Plahotniuc, el a depus o cerere la Evidenţa Populaţiei Ilfov, cu numele de Vladimir Ulinici, pentru schimbarea pe cale administrativă a numelui fiului său, Timofei, din Plahotniuc în Ulinici.

Tot cu acelaşi nume, el a cerut şi preschimbarea prenumelui din Vladimir în Vlad. Apoi, Vlad Ulinici a cerut, pentru a treia oară, schimbarea numelui în Vladimir Plahotniuc. Toate cele trei situaţii arată că oligarhul s-a prezentat în faţa unui funcţionar public român, cu un nume diferit de cel din Republica Moldova.

Funcţiile ocupate de oligarh, în timp ce avea două identităţi

În luna septembrie 2009, atunci când a fost publicată în Monitorul Oficial al României prima schimbare a numelui, în Republica Moldova Vladimir Plahotniuc era preşedinte al Victoriabank, una din cele mai reprezentative unităţi bancare de peste Prut. Apoi, pe 19 noiembrie 2010, în cadrul şedinţei biroului politic al Partidului Democrat din Moldova (PDM) s-a luat decizia ca Vladimir Plahotniuc să fie candidatul la funcţia de deputat cu numărul 2 pe lista acestui partid.

La 30 decembrie 2010, în cadrul şedinţei Consiliului Naţional Politic al PDM, s-a decis numirea lui Vlad Plahotniuc în funcţia de vicepreşedinte al Partidului Democrat din Moldova şi a fost ales prim-vicepreşedinte al Parlamentului Republicii Moldova, membru al Comisiei economie, buget şi finanţe. La 19 mai 2011, prin decret prezidenţial, Marian Lupu a constituit Consiliului Naţional pentru reforma organelor de ocrotire a normelor de drept în care a fost inclus şi Vlad Plahotniuc ca vicepreşedinte.

Avocat Tonel Pop: „A folosi numele anterior înseamnă să încalci legea”

Un alt avocat renumit, Tonel Pop, ne-a declarat că „legea română interzice, în mod expres, ca după schimbarea numelui să mai poată fi folosit numele purtat anterior”.

Avocat Tonel Pop: „Această interdicţie imperativă a legii nu priveşte doar teritoriul României, ci este universal valabilă, oriunde şi oricând, după schimbarea numelui. A proceda contrar înseamnă a încălca legea. În situaţii de acest gen, pare a exista un vid legislativ deoarece nu regăsim obligaţia autorităţilor române de a comunica schimbarea numelui către autorităţile din statul în care mai are o cetăţenie persoana în cauză. În speţă, Republica Moldova. Legislaţia noastră prevede expres doar comunicarea modificării numelui către instituţiile din România, precum Direcţia Paşapoarte, Evidenţa Populaţiei, Ministerul Finanţelor etc., dar este de menţionat că nici nu interzice comunicarea către alte state interesate. De ce nu există, totuşi, o reglementare precisă în acest sens?”.
Avocatul a adăugat că este greu de crezut că în Republica Moldova nu este incriminată fapta de a purta/folosi doua identităţi simultan.

Şi folosirea unui act real, în mod fraudulos, se pedepseşte cu închisoarea

Două decizii ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie arată că Vladimir Plahotniuc putea fi tras la răspundere conform Vechiului Cod Penal, dar şi după intrarea în vigoare a Noului Cod Penal. Spre exemplu, decizia XIX din 19 martie 2007 demonstrează că oligarhul moldovean a comis o infracţiune atunci când a fost numit vicepreşedinte al Parlamentului Moldovei deoarece, la acea dată, el era cetăţean român şi purta numele de Vlad Ulinici.

„Fapta cetăţeanului român aflat în străinătate de a se prezenta sub o identitate falsă autorităţilor unui stat străin constituie infracţiunea de fals privind identitatea, prevăzută în art. 293 alin. 1 teza I din Codul penal”, a stabilit Înalta Curte. Conform articolului 4 din Vechiul Cod Penal , „legea penală se aplică infracţiunilor săvârşite în afara teritoriului ţării, dacă făptuitorul este cetăţean român sau dacă, neavând nicio cetăţenie, are domiciliul în ţară”.

Articolul 327 din Noul Cod Penal arată că prezentarea sub o identitate falsă ori atribuirea unei asemenea identităţi altei persoane, făcută unui reprezentant al autorităţilor, prin folosirea frauduloasă a unui act ce serveşte la identificare, legitimare ori la dovedirea stării civile, pentru a induce sau a menţine în eroare un funcţionar public, în vederea producerii unei consecinţe juridice, pentru sine ori pentru altul, se pedepseşte cu închisoarea de la şase luni la trei ani.

În completare, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât, prin Decizia nr. 20 din 4 iunie 2015, că pedeapsa pentru falsul privind identitatea se aplică şi atunci când o persoană foloseşte în mod fraudulos, la dovedirea stării civile, un act cu identitatea reală.
Plahotniuc a fost vicepreşedinte al Parlamentului Republicii Moldova, în anul 2010, funcţie în care nu putea să fie numit, fără să aibă un act de identitate cu acest nume, susţin oameni ai legii. Astfel, conform legiuitorului, el a încălcat legea din România, pentru că în ţara noastră avea alt act de identitate, alt domiciliu şi se numea Ulinici.

Sursa:evz.ro