Binomul Plahotniuc-Dodon funcţionează în aşa fel încât, după alegerile parlamentare din 2018, să aibă toate opţiunile pe masă, inclusiv să continue sub forma unei alianţe mai largi. Declaraţii în acest sens au fost făcute în cadrul unei dezbateri organizate la Bucureşti de Fundaţia Universitară a Mării Negre.

„Alegerile pentru Chişinău sunt cruciale. În turul doi va ajunge candidatul lui Dodon şi Plahotniuc şi candidatul proeuropean. Va fi o bătălie geopolitică, mai importantă din perspectiva României decât toate celelalte bătălii geopolitice de la Chişinău, pentru că vectorul proromânesc va fi mai pregnant. Alegerile parlamentare, la fel, sunt o miză esenţială. S-ar putea să asistăm la o coaliţie largă dintre partidul lui Plahotniuc, cel al lui Dodon, iar liantul dintre cele două partide va fi gruparea aşa-numiţilor independenţi, adică cei aleşi în urma schimbării sistemului electoral, care acum e mixt”, a declarat sociologul şi expertul geopolitic român Dan Dungaciu.

„Parteneriatul dintre Plahotniuc şi Dodon a apărut în 2015-2016, când puterea reală, de facto deţinută de Plahotniuc, a distrus toate partidele politice din RM, cu excepţia PSRM. Plahotniuc a aplicat metodele sale clasice, cumpărarea deputaţilor, făcându-şi astfel majoritatea parlamentară, coruperea primarilor şi consilierilor locali, calomnierea oponenţilor politici prin trustul media, folosirea materialelor compromiţătoare colectate de Plahotniuc pentru a şantaja concurenţii politici. Aceste lucruri le-a utilizat împotriva tuturor partidelor, cu excepţia PSRM pe care i-a lăsat să crească nestingherit. Televiziunile lui Plahotniuc au avut o influenţă decisivă la alegerile prezidenţiale, în condiţiile în care au lovit fără încetare în Andrei Năstase şi Maia Sandu în modul cel mai primitiv, culminând cu aducerea alegătorilor din Transnistria care, aduşi de Plahotniuc, au traversat Nistrul pentru a vota pentru Dodon. Deci Dodon este preşedintele lui Plahotniuc”, a menţionat analistul politic de la Fundaţia Jamestown, Vladimir Socor.

În opinia expertului, prin parteneriatul cu Dodon, Plahotniuc speră să-şi repare relaţiile stricate cu Rusia, iar cedările pe care actuala guvernare le face în raport cu regimul de la Tiraspol duce de fapt către un statut special pentru Transnistria.

„Paşii mici pe care i-am văzut pe hârtie în noiembrie-decembrie 2017 conduc treptat către de-suveranizarea RM pe malul stâng şi conferirea unor elemente de suveranitate Transnistriei. Paşii mici nu conduc spre o apropiere, ci spre o îndepărtare de cadrul constituţional al RM. În RM a apărut o bază care nu exista anterior pentru parcursul paşilor mici. Noua bază politică a acestui proces este parteneriatul politic între Plahotniuc şi Dodon”, a explicat Vladimir Socor.

Experţii s-au referit şi la criticile lansate de autorităţile de la Chişinău în adresa reprezentantului special al preşedinţiei italiene a OSCE​, Franco Frattini, după unele declaraţii controversate.

„Nu Frattini a retras de la ONU proiectul privind solicitarea retragerii trupelor ruse din regiunea transnistreană, ci oficialii RM. Nici până astăzi nu există o poziţie oficială de ce acel document nu a fost retras de la ONU. Nu Frattini a semnat în 2016 documentul în care oficialii RM şi-au asumat toţi „paşii mici”, cu consecinţe mari. Că el vorbeşte despre recunoaşterea băncilor din Transnistria, asta vine în continuarea a ceea ce deja RM a făcut: apostilarea diplomelor, prefixele de telefonie, numere de înmatriculare speciale pentru Transnistria, etc. Nu el a inventat aceste cedări. Trebuie să vedem cine a fost mâna care a obligat RM să-şi asume aceste cedări. De asta Plahotniuc încearcă să joace cu toate mingile în aer: a Rusiei, a UE, a RM, a României”, a spus Dan Dungaciu.

Sursa:jurnal.md