Proaspătul raport anual despre țările în tranziţie din Europa Centrală până în Asia Centrală arată că nivelul de democratizare a Republicii Moldova nu s-a schimbat în 2014, față de 2013. Raportul organizației Freedom House menține Moldova în categoria regimurilor hibride, aflate între democrație și autoritarism. Moldova rămâne pe ultimul loc în această categorie a regimurilor hibride și se situează după Georgia și Ucraina.

Studiul examinează șapte indicatori: guvernarea democratică la scară națională și scară locală, proces electoral, societate civilă, presă independentă, justiție independentă și corupție. La toate cele șapte categorii, Moldova nu a avansat, dar nici nu a regresat, obținând aceleași note ca în 2013, deşi studiul punctează câteva deficiențe. Bunăoară, la capitolul proces electoral se amintește că excluderea din cursă cu doar două zile înainte de alegerile parlamentare a partidului pro-rus condus de Renato Usatâi a trezit îngrijorare. La capitolul corupţie se precizează că deşi au fost adoptate mai multe legi anticorupţie, rezultatele se las aşteptate. „Nesoluţionarea cazurilor scandaloase şi netransparente privind pierderea controlului statului asupra BEM şi concesionarea Aeroportului Chişinău continuă să ridice întrebări despre voinţa politicului de a lupta împotriva corupţiei de nivel înalt”, se arată în studiu.

Expertul de la Centrul independent Expert-Grup Dionis Cenuşă e de părere că lucrurile stau mult mai prost decât sunt prezentate în raportul Freedom House:
„Raportul trece în revistă mai multe evoluţii negative din diverse sectoare, dar totodată lipseşte o corelaţie directă dintre nota acordată pentru sector şi involuţiile din sectoare care au fost observate pe parcursul anului 2014. Din punctul meu de vedere, cel puţin la capitolul guvernare locală am avut un regres major legat de referendumul din Găgăuzia, care a demonstrat că atât Constituţia, cât şi legislaţia în vigoare nu este respectată cel puţin de către autonomia găgăuză. În ce privește guvernarea democratică la nivel naţional, am avut regrese legate de capturarea instituţiilor de către grupuri oligarhice, care până la urmă au dus la criza din sectorul bancar. Desigur că nu este o involuţie care a început în 2014, dar ceea ce s-a întâmplat în sectorul bancar în 2014 demonstrează ineficienţa şi caracterul captiv al mai multor instituţii, între care BNM, Procuratura, MAI sau SIS. Toate aceste demonstrează că situaţia din sectoare este în regres şi, de aceea, notele trebuiau, din punctul meu de vedere, schimbate în sens negativ.”

Dar iată explicația expertului Leonid Litra, cel care semnează constatările despre Republica Moldova în raportul Freedom House:

„Notele reflectă opinia Freedom House şi opinia Consiliului Academic de pe lângă Freedom House. Atunci când am făcut acest raport am sugerat note mai proaste pentru câteva domenii, dar în urma consultărilor poziţia mea nu a fost acceptată. Notele finale sunt cele acceptate de majoritatea celor care decid asupra scorului. Eu am rămas în minoritate. Am propus note mai proaste, între altele, la capitolul corupţie şi mass-media. Cei care au decis scorul au considerat că nu există argumente suficiente pentru a considera că situaţia s-a înrăutăţit. Plus la asta, există şi o dimensiune regională care trebuie luată în calcul, adică compararea Moldovei cu alte state. Dacă punem nota şase, cea mai mică, la domeniul corupţie, de exemplu, iar un alt stat cu o situaţie incomparabilă obţine tot şase, atunci nota Moldovei trebuie ajustată.”

Precizăm că studiu cuprinde perioada de până la 31 decembrie 2014. El nu acoperă nici scandalul miliardului de dolari sustras din trei bănci, numit „furtul secolului” despre care s-a aflat mai târziu, nici constatările raportului Kroll ce au urmat, nici dosarul penal al principalului suspect în acest furt, Ilan Shor, ales de curând primar la Orhei, nici dosarele penale ale unui alt proaspăt primar, cel de la Bălţi, Renato Usatîi, nici coaliția minoritară, sprijinită din umbră de PCRM, formată după alegerile parlamentare și nici intenția partidelor puterii să naționalizeze Banca de Economii, intenție criticată dur de partenerii externi, care insistă pe lichidarea băncilor cu probleme și care au și înghețat o parte din finanțările destinate Moldovei. Pornind de la toate acestea, Leonid Litra nu exclude că anul viitor Republica Moldova va înregistra un regres în raportul Freedom House.

Sursa: europalibera.org