O misiune de evaluare a Fondului Monetar Internaţional va veni la Chişinău la 23 februarie, însă o finanţare din partea fondului ar putea să fie aprobată cel puţin peste jumătate de an. Bucureştiul este gata să dea bani mai degrabă, însă doar după ce va vedea voinţă de reforme la Chişinău, care nu s-a observat până acum.

Deşi o echipă de experţi ai Fondului Monetar Internaţional (FMI) se va afla în vizită de lucru la Chişinău în perioada 23-29 februarie curent, aceasta nu are mandat să negocieze un program de asistenţă financiară de care are nevoie stringentă R. Moldova pentru a evita un colaps economic. Misiunea condusă de Ivanna Vladkova-Hollar va avea scopul de a actualiza informaţia privind evoluţiile economice recente şi de a discuta politicile promovate de autorităţi pentru menţinerea stabilităţii macroeconomice şi perfecţionarea guvernării.

„Misiunea nu are mandatul să negocieze un program de asistenţă financiară. Rezultatele misiunii nu vor fi discutate de către Consiliul de directori executivi al FMI”, se accentuează într-o declaraţie de presă a reprezentanţei FMI la Chişinău.

Un acord, peste cel puţin şase luni

Potrivit unor estimări inclusiv ale autorităţilor, dacă autorităţile moldoveneşti vor urma sfaturile reprezentanţilor Fondului, un acord de finanţare ar putea fi încheiat abia în vară sau chiar în toamnă.

Ministrul Finanţelor Octavian Armaşu a declarat pentru agenţia de presă Infotag că sarcina principală a Guvernului la negocierile cu experţii FMI este de a coordona şi aproba planul de acţiuni pe viitor.

Şi doar îndeplinirea cu succes a acestui plan oferă „undă verde” pentru negocieri directe cu fondul privind semnarea Memorandumului despre noul program de cooperare. „Cred că am putea ajunge la semnarea Memorandumului cu FMI în mijlocul verii sau în toamna anului 2016”, a spus ministrul. Această prognoză a ministrului Armaşu este destul de optimistă, or unii experţi consideră că încheierea unui acord va fi posibilă şi mai târziu.

„Analiza pe care o va efectua FMI este comprehensivă. Ceilalţi parteneri care nu au capacităţi de o astfel de analiză vor aştepta ce va spune FMI. Dar asta probabil se va întâmpla cel mai curând în şase-opt luni. Asupra mandatului se va decide după ce rezultatele misiunii vor fi prezentate la FMI, la Washington”, a menţionat pentru radio „Europa Liberă” Eugen Ghileţchi, economist la Institutul pentru Politici şi Reforme Europene (IPRE) de la Chişinău.

Nu există alternative de finanţare

La întrebarea agenţiei dacă va reuşi Ministerul Finanţelor să asigure finanţarea din buget până la semnarea Memorandumului cu FMI, ministrul Armaşu a menţionat că anume din acest motiv în bugetul 2016 este prevăzut un deficit de 3,2%. „Până la restabilirea pe deplin a finanţării externe, vom folosi resursele bugetare doar pentru cele necesare, pentru a rezista deficitul de 3,2%”, a afirmat el.

Referindu-se la încasările zilnice la buget, ministrul a spus că volumul acestora este mai mare decât în perioada similară din 2015, dar sunt în continuare insuficiente pentru a finanţa pe deplin cheltuielile bugetului. La întrebarea dacă nu ar fi mai indicate împrumuturile pe piaţa externă la 4-5%, ministrul a întrebat: „De la cine?”.

Ne aşteptăm la condiţii dure din partea FMI

Atât experţii, cât şi autorităţile sunt conştiente de faptul că fondul va fi extrem de exigent în ce priveşte condiţiile înaintate Chişinăului pentru încheierea unui acord de finanţare. În primul rând, din cauza că din 2013 şi până în prezent, Chişinăul nu prea a ţinut cont de recomandările fondului, promovând unele măsuri populiste de ordin social sau de relaxare fiscală pe care pur şi simplu nu putea să şi le permită din punctul de vedere a stabilităţii macroeconomice.

În plus, anul trecut, două misiuni ale FMI, care erau pregătite să negocieze un nou acord, nu au mai reuşit să facă acest lucru din cauza demisiei Guvernului Gaburici în vară şi a cererii de demisie a guvernatorului BNM Dorin Drăguţanu în toamnă.

Este interesant că acum cererea de demisie nu îl împiedică pe Drăguţanu să reprezinte BNM la negocieri. Dar cele mai dificile chestiuni pe care autorităţile moldoveneşti urmează să le discute cu FMI ţin de sistemul bancar. Pe lângă problemele ce ţin de ancheta furtului la cele trei bănci devalizate, transparenţa sectorului bancar şi îndeplinirea de către bănci a normelor de activitate, o problemă enormă, greu de soluţionat, este creditul acordat anul trecut de BNM sub garanţie de guvern celor trei bănci în proces de lichidare. Este vorba despre aproape 14 miliarde de lei, care urmează a fi transformate în datorie de stat. Problema nu e în datoria propriu-zisă, care poate fi întoarsă în rezervele BNM într-o perioadă mai extinsă, ci în dobânda care trebuie achitată anual. Dacă FMI va insista pe o dobândă similară cu cea care se achită acum pentru Valorile Mobiliare de Stat (de 26%), guvernul ar trebui să achite anual doar pentru această dobândă circa 800 milioane de lei. Cel puţin pentru situaţia actuală a finanţelor moldoveneşti această cerinţă este imposibil de îndeplinit.

Politica fiscală şi legea bugetului, coordonate cu FMI

Agenţia de ştiri Infotag mai anunţă că doar după coordonarea proiectelor politicii bugetar-fiscale şi bugetului pentru anul 2016 cu misiunea FMI, aceste documente vor fi aprobate de Guvern, care le va transmite Parlamentului pentru aprobare. Doar după aceste negocieri va fi clar câte relaxări pentru business îşi va putea permite guvernul.

Cu alte cuvinte, în prima jumătate a anului curent sau poate chiar până în toamnă, Guvernul de la Chişinău nu va reuşi să beneficieze de o finanţare de la FMI şi de la alte structuri internaţionale pentru care doar un acord semnat cu fondul reprezintă un argument suficient de puternic pentru a reîncepe proiectele de finanţare.

Unica excepţie o reprezintă posibila acordare a ajutorului rambursabil, promis încă în toamnă de autorităţile române. Însă şi acest ajutor sau, cel puţin, prima parte din el poate fi obţinut doar după ce Bucureştiul va fi convins că Chişinăul e pus serios pe reforme.

Salvarea poate fi la Bucureşti

Problema respectivă a fost discutată în cadrul vizitei preşedintelui Nicolae Timofti, pe care o întreprins-o zilele trecute la Bucureşti.

Şeful statului român, Klaus Iohannis, a spus că împrumutul rambursabil din partea României urmează să vină în măsura în care reformele vor fi implementate. El a mai spus că, din acest punct de vedere, a primit asigurări că măsurile sunt fezabile, iar unele au fost deja puse în practică. „R. Moldova are un nou guvern, are un prim-ministru pe care l-am întâlnit şi care mi se pare hotărât să pună în practică ceea ce a promis şi aşteptăm primii paşi foarte concreţi pe calea reformei, după care vom putea fără îndoială să purcedem la acordarea primei tranşe. Aici este vorba de condiţii care ţin de exemplu de bună guvernanţă bancară, de independenţa justiţiei, dar şi de lucruri foarte concrete, de aprobarea unui aşa numit roadmap cu Fondul Monetar Internaţional”, a spus Iohannis.

Însă Chişinăul nu a deocamdată convins că este pornit pe reforme. În afară de o serie de declaraţii privind intenţiile de relaxare a condiţiilor de business, etichetate de opinia publică drept populiste, n-au prea existat măsuri concrete de la învestirea sa cu aproape o lună în urmă. Pe de altă parte, în ce priveşte reformarea justiţiei, aceste intenţii nici n-au existat, regimul de la Chişinău dând de înţeles că nu trebuie să ne aşteptăm la schimbări în acest domeniu.

Drept urmare, răspunsul Bucureştiului a fost pe măsura „reformismului” Chişinăului, delegaţia oficială, care l-a însoţit pe preşedintele moldovean întorcându-se acasă fără rezultatul pe care şi l-ar fi dorit. Din presa de la Chişinău reiese că singurul domeniu pe care au existat rezultate clare în urma acestei vizite este cel al culturii.

Sursa:eco.md

Ion CHIŞLEA