Forbes, critici dure la adresa BNM în cazul băncilor; „Moldova – un stat controlat de oligarhi”

Imagine implicită

BNMRepublica Moldova este un stat controlat de interese oligarhice. Oligarhii ajunşi în politică controlează instituţiile de stat, banca centrală şi sistemul judiciar, cu scopul de a-şi proteja afacerile. O spune tranşant revista americană Forbes, într-un articol despre jaful bancar de la cele trei bănci moldoveneşti care au atras atenţia întregii comunităţi internaţionale.

„În Moldova, ca şi în Bulgaria, nu există o distincţie clară între sectoarele public şi privat. Ţara este condusă de interese puternice de afaceri – în Occident îi numim „oligarhi” – care domină guvernul, fie în mod direct, fiind aleşi, sau indirect – prin patronaj. Ei vin în politică cu scopul de a-şi sprijini interesele de afaceri: obţin controlul instituţiilor, cum ar fi băncile centrale şi sistemul judiciar şi preiau canalele media cu scopul de a-şi promova afacerile şi a-şi discredita rivalii”, se arată articolul Forbes.

Potrivit Forbes, criza bancară a provocat o gaură imensă în bugetul Republicii Moldova, iar din cauza lipsei unui guvern stabil, ţara nu se califică pentru un sprijin internaţional. FMI a anulat o vizită în luna iunie, iar UE a refuzat să ofere sprijinul bugetar.

Revista americană aminteşte că în decembrie 2014, FMI a estimat o creştere a PIB-ului cu 3,5%, iar Moldova părea că este pe cale să adere la UE, după alegerea unui guvern de coaliţie pro-UE. Dar asta a fost înainte de prăbuşirea băncilor. Sau, mai degrabă, a fost înainte ca cineva să observe efectul colapsului. Trei bănci din Moldova – Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank au ajuns în prag de faliment, cu patru zile înainte de alegeri, din cauza unei fraude de proporţii.

Suma pierderilor, un miliard de dolari, reprezintă 12,5% din PIB-ul Moldovei. Cu toate acestea, guvernatorul băncii centrale din Republica Moldova a subliniat că un colaps bancar dezastruos nu ar însemna o scădere de 100% a activelor de la băncile respective. Chiar şi aşa, aceasta este o mare lovitură pentru economia Republicii Moldova, notează Forbes.

Articolul se referă la investigaţia efectuată la celei trei bănci de către compania internaţională de audit Kroll. „Privesc raportul Kroll ca pe unul profund viciat. Explicaţia transferurilor de lichiditate între entităţile implicate, în special transferurile între cele trei bănci şi companii din Rusia, afişează o lipsă lamentabilă de înţelegere a modului în care activează băncile. Important este faptul că aceste bănci au acordat masiv credite, mult mai mult decât ar fi permis rezervele de capital”, comentează autoarea articolului, Frances Coppola, expert şi comentator pe probleme bancare.

Expertul critică dur lipsa de intervenţie a Băncii Naţionale la cele trei bănci cu probleme, dar şi explicaţiile guvernatorului Dorin Drăguţanu.

„Nu este clar de ce Banca Naţională a Moldovei nu a făcut nimic pentru a opri aceste tranzacţii din moment ce este responsabilă pentru reglementarea şi supravegherea sistemului bancar. Comentariul guvernatorului BNM precum că una dintre cele trei bănci, Banca Economii, a fost insolvabilă în 2007, doar înrăutăţeşte situaţia. Dacă această bancă a fost insolvabilă, aşa cum a spus el, de ce nu a fost lichidată? Şi dacă banca a fost vândută pentru a fi recapitalizată, de ce noii proprietari şi-au permis să extindă procesul de creditare, făcând-o insolvabilă din nou doar câteva luni mai târziu? Banca centrală din Republica Moldova trebuie să răspundă la câteva întrebări. Până în prezent, nimeni nu a cerut aceste răspunsuri”, afirmă comentatorul de la Forbes.

În raportul din decembrie 2014, FMI a cerut autorităţilor să menţină „un nivel ridicat de control asupra băncilor slabe şi vulnerabile, pentru a consolida cadrul de gestionare a crizelor, precum şi pentru a soluţiona problemele băncilor aflate sub administrare. De asemenea, FMI a recomandat consolidarea guvernanţei în sectorul bancar, inclusiv prin îmbunătăţirea transparenţei beneficiarilor finali ai băncilor. Ei au cerut autorităţilor să menţină un nivel ridicat de control asupra băncilor slabe şi vulnerabile, pentru a consolida cadrul de gestionare a crizelor, precum şi pentru a rezolva rapid problemele băncilor aflate sub administrare specială”.

„Capturarea politică a supraveghetorului şi a regulatorului bancar, bănuiesc”, comentează în context Frances Coppola.

Extinderea masivă a creditării bancare a fost finanţată inclusiv de companii ruseşti. Băncile au ajuns la faliment când aceste fonduri au fost retrase brusc. Momentul retragerii finanţării nu pare o coincidenţă, venind cu o săptămână înainte de alegerile parlamentare, remarcă expertul care consideră că auditorii de la Kroll au ignorat dimensiunea geopolitică în investigaţia cu privire la jaful de la băncile din Moldova.

„Deşi cred că raportul Kroll este eronat, ar fi fost corect să sublinieze implicarea ruşilor, nu numai prin companiile care au finanţat băncile, dar şi prin acţionari. Ceea ce a ratat Kroll a fost dimensiunea geopolitică. Căderea guvernului pro-UE se potriveşte perfect cu ambiţiile Rusiei în regiune. Dacă UE va refuza sprijinul bugetar pentru Republica Moldova va fi o sinucidere politică. Fără acest sprijin, Moldova se va prăbuşi. Un stat eşuat, instabil, între Ucraina şi Balcani, fragil, o enclavă pro-Kremlin – este ultimul lucru de care are nevoie de UE”, conchide comentatoarea de la Forbes.

Sursa:jurnal.md