Foreign Policy: Conflictul dintre protestatari şi guvernanţii din RM nu a fost niciodată despre geopolitică; Dacă Occidentul nu va fi de partea oamenilor, va pierde Moldova
Conflictul dintre mişcarea protestatară din Republica Moldova şi autorităţi nu a fost niciodată despre geopolitică, ci mai degrabă despre corupţia care ameninţă să distrugă încrederea oamenilor în democraţie, comentează publicaţia americană Foreign Policy într-un articol despre ţara noastră, intitulat „Occidentul va pierde Moldova”.
„În cazul în care Occidentul nu recunoaşte şi nu ia parte oamenilor, va pierde Moldova”, avertizează jurnaliştii americani.
Aproape în fiecare săptămână, timp de peste un an, mulţimi mari de oameni s-au adunat în centrul Chişinăului pentru a protesta faţă de corupţia şi nepotismul endemic de la guvernare. Liderii acestei mişcări de opoziţie din ultima lună spun că vor chema oamenii în stradă, atâta timp cât actualul guvern va rămâne la putere. În special, ei sunt furioşi pe Vladimir Plahotniuc, un oligarh influent şi liderul de facto al PD, pe care ei îl descriu ca fiind „omul care a furat dreptatea”, din cauza influenţei sale corupte în Parlament.Unui dintre liderii mişcării de opoziţie, avocatul Andrei Năstase, împreună cu zeci de oameni, au protestat săptămâna trecută la Consiliul Superior al Magistraturii, un organism judiciar cheie. Scandând „Jos Mafia”, protestatarii au încercat să împiedice instanţa să-l realeagă şef la CSJ pe Mihai Poalelungi, despre spun că este omul lui Plahotniuc. Mai târziu acesta a fost reales, oricum.
Moldova, o fostă republică sovietică mică, este una dintre cele mai sărace ţări din Europa şi este cu totul schilodită de corupţie. În 2014, aproape 1 miliard de dolari, adică aproximativ 12 la sută din PIB-ul ţării, a dispărut din bănci printr-o schemă misterioasă. Un devastator 88 la sută din populaţie spune că Moldova se îndreaptă în direcţia greşită. Asta şi i-a scos pe oameni în stradă.
Protestatarii nu sunt nici proruşi, nici pro-occidentali. Ei vor doar să-i dea jos pe guvervanţi, mulţi dintre care se întâmplă să fie pro-occidentali.
Acest punct pare să fi fost pierdut de liderii occidentali. Cu câteva zile înainte, Parlamentul Republicii Moldova l-a votat drept premier pe Pavel Filip, un prieten al lui Plahotniuc. Victoria Nuland, un înalt oficial al Departamentului de Stat al SUA, a declarat că Washingtonul susţine pe deplin actualul guvern, care este dominat de PD-ul lui Plahotniuc. „Cel mai important lucru este faptul că în Moldova există un guvern pro-european puternic”, a declarat ea.
Această afirmaţie a dezamăgit mulţi moldoveni. Conflictul îndelungat între opoziţie şi guvern nu a fost niciodată despre geopolitică, ci mai degrabă despre corupţia care ameninţă să distrugă încrederea oamenilor în democraţie. Iar în cazul în care Occidentul nu recunoaşte şi nu ia partea oamenilor, va pierde Moldova.
Conform unui studiu recent, 65 la sută din populaţie vrea alegeri parlamentare anticipate pentru a da jos actualul guvern. Situaţia este o reminiscenţă a ţării vecine Ucraina. Peste 80 la sută din ucraineni sunt împotriva guvernului, exact din acelaşi motiv – corupţia.
Cu excepţia ţărilor baltice, corupţia şi abuzul de putere au afectat toate statele post-sovietice, iar cea mai mare victimă este încrederea oamenilor în valorile democratice. Încearcă să vorbeşti despre democraţie în Rusia, de exemplu, şi nimeni nu îşi aminteşte ce a admirat vreodată în ea. Cei mai mulţi ruşi vor asocia reformele democratice ale ţării din anii 90 cu sărăcia şi instabilitatea din epoca Boris Elţîn. Având în vedere această experienţă, oamenilor nu le mai pasă de valori, drepturi şi libertăţi. Dar ei vor stabilitate, locuri de muncă şi un viitor sigur pentru copiii lor. Acest lucru este valabil şi pentru Moldova.
Trei ani în urmă, Vladimir Soloviov, un analist politic şi redactorul-şef al unui portal independent de ştiri, a revenit în ţara sa de origine, cu soţia însărcinată după ce a lucrat la Moscova mai mulţi ani. „Am fost convins că nu-i va lua mult timp Moldovei, o ţară mică, cu mai puţin de trei milioane de oameni, să se reformeze”, afirmă soţia sa, Nadejda. „Dar anii au trecut, iar Moldova este încă blocată în lupta cu aceleaşi probleme adânc înrădăcinate”.
Soloviov afirmă că „atât oficialii americanii, cât şi Plahotniuc sperie oamenii cu tancurile ruseşti, dar nimănui în Moldova nu îi este frică de tancuri ruseşti”. El se referă la invocarea constantă de către Partidul Democrat a ameninţării pe care trupele ruseşti staţionate în republica separatistă transnistreană o poate reprezenta pentru Moldova. Acesta este modul în care Plahotniuc şi aliaţii săi justifică dominaţia lor. Şi cuvintele prietenoase ale lui Nuland l-au convins pe Soloviov şi pe mulţi alţi moldoveni că SUA vede ţara lor doar ca pe un bastion împotriva Rusiei.
Nu este greu de înţelesce îi motivează cu adevărat pe protestatarii din Moldova. Fiecare al treilea copil din ţară creşte fără părinţi, deoarece aceştia trebuie să lucreze în străinătate. Miliardul de dolari furat de la bănci încă nu a fost găsit. Şi e departe de a fi pedepsit Ilan Shor, un om de afaceri suspectat de fraudă. El este acum primarul unui oraş de provincie.
Mulţi susţinători are Maia Sandu, unul dintre lideriii de opoziţie. Oamenii o numesc „speranţa ţării”. În 2012, ea a fost invitată de prim-ministru să reformeze sistemul de învăţământ. A mers mai departe cu reforme dificile, a închis 150 de şcoli fără elevi, a dat afară personalul neprofesional şi a reformat complet sistemul de examinare. Când a încercat să continue reforme, s-a confruntat cu o opoziţie serioasă. Astăzi, în vârstă de 43 de ani, Maia Sandu, care este economist cu studii la Harvard, şi-a construit propria mişcare politică, care are acum peste 1.000 de activişti înregistraţi.
„Toată lumea este obosită de oligarhi. Dacă aş avea o şansă de a vorbi cu Plahotniuc, i-aş spune să părăsească ţara”, spune Sandu.
Corupţia de stat şi dezgustul oamenilor faţă oligarhi, cum ar fi Plahotniuc, sunt inseparabile. Într-un interviu, Andrei Candu, Preşedintele Parlamentului, afirmă că Plahotniuc „lucrează multe ore, are abilităţi de management strălucitoare şi nicio ambiţie politică”. Candidatul lui Plahotniuc, Pavel Filip, a primit sprijinul a 57 din 101 din legislatori, care l-au făcut prim-ministru.
Dar, conform mai multor surse, cel puţin o parte a acestui sprijin a fost asigurat prin mită. Vicespeakerului Liliana Palihovici i-a fost propusă mită de 3 milioane de euro ca să sprijine candidatura lui Filip. Palihovici nu a confirmat, dar nici nu a negat aceste declaraţii. Un alt membru al Parlamentului a susţinut că i-au fost propuse 2 milioane de euro. Un alt oficial a afirmat că bani şi alte favoruri au fost oferite pentru ca legislatorii să se alăture majorităţii pro-Filip. Reprezentanţi ai guvernului moldovean, şi Plahotniuc însuşi, nu a răspuns la solicitările de comentarii cu privire la aceste afirmaţii.
Protestatarii moldoveni sunt împotriva forţelor politice care folosesc trucuri murdare – chiar dincolo de mită – pentru a obţine ceea ce doresc. O altă jurnalistă, în vârstă de 32 de ani, Natalia Morari, a primit ameninţări de şantaj săptămâna trecută, despre care ea spune că au fost comandate de către Plahotniuc. „Un asociat al lui Plahotniuc, un om de afaceri bine-cunoscut, m-a telefonat şi m-a ameninţat că va publica un clip video cum fac sex cu prietenul meu. Videoclipul a fost înregistrat cu o cameră ascunsă în dormitor”, a explicat ea. Morari a refuzat să dea numele omului de afaceri care a ameninţat-o, invocând temeri privind siguranţa ei personală.
„Plahotniuc a jucat un truc murdar clasic în cazul meu şi al prietenul ui meu, un membru al opoziţiei din Parlament, pentru critica noastră publică a acţiunilor sale, Se crede Putin de Moldova şi că poate distruge democraţia noastră – dar nu vom lăsa să se întâmple asta”, a spus ea. Morari a decis să riposteze. „Am apărut la emisiunea mea într-un tricou cu mesajul: „Zâmbeşte, eşti filmat de o cameră ascunsă”. În ciuda repetatelor încercări, Plahotniuc nu a putut fi contactat pentru a răspunde acestor acuzaţii.
Doi din cei patru lideri de opoziţie au o agendă solidă prorusă, dar ei nu sunt în mod radical împotriva aderării Moldovei la UE. Ceilalţi doi sunt orientaţi mai mult spre Occident. Dar ceea ce îi uneşte este opoziţia faţă de corupţie. Cu cât mai multă corupţie ameninţă democraţia în Moldova, cu atât opoziţia are un argument mai puternic. Occidentul ar trebui să înţeleagă, înainte de a da mâna cu jucătorii din umbră din guvernul post-sovietic.
Sursa:jurnal.md