La începutul lunii martie 2017, Vladimir Plahotniuc, mogul mass-media şi liderul Partidului Democrat din Moldova, a propus un proiect de lege care să schimbe sistemul electoral parlamentar al ţării.

Plahotniuc şi-a dat seama că în actualul sistem electoral partidul său nu are nicio şansă de a rămâne la putere după alegerile legislative din 2018. Această dorinţă de a modifica sistemul electoral nu a surprins pe nimeni deoarece mulţi analişti au prezis că democraţii vor încerca să schimbe sistemul electoral pentru a-şi menţine puterea.

Întrebări de legitimitate

Cu o majoritate confortabilă în parlament, se poate întâmpla ca Plahotniuc să-şi atingă scopul. În ciuda faptului că a câştigat doar 19 locuri în ultimele alegeri, Partidul Democrat a dublat fracţiunea, care acum are 42 de mandate. Un număr de 11 locuri aparţin Partidului Liberal, un partener de coaliţie inferior. La 25 mai, partidul şi-a anunţat retragerea din coaliţie, la o zi după ce primarul Chişinăului şi vicepreşedintele în exerciţiu al Partidului Liberal au fost reţinuţi pe acuzaţii de corupţie. Cu toate acestea, preşedintele Partidului Liberal Mihai Ghimpu consideră că aceste arestări sunt o răzbunare politică pentru refuzul partidului său de a susţine schimbarea sistemului electoral.

Partidul Liberal va fi probabil înlocuit de cei nouă transfugi ai Partidului Liberal Democrat, care fac parte din grupul parlamentar al Partidului Popular European, condus de Iurie Leancă. Leancă este adesea privit ca un aliat al lui Plahotniuc şi potenţial viitor ministru al Afacerilor Externe. Plahotniuc a cooptat transfugii de la Partidul Comuniştilor şi Partidul Liberal Democrat după ce a organizat o preluare ostilă împotriva acestor două grupuri de opoziţie din parlament. Astfel, din 2014, Partidului Democrat li s-au alăturat un socialist, 14 comunişti şi 8 transfugi liberal-democraţi. Mulţi moldoveni văd cele 42 de locuri ale lui Plahotniuc şi, prin urmare, îşi dau seama că întreaga majoritate de guvernământ este ilegitimă.

Alegerea legislatorilor direct în circumscripţii unice este o propunere atrăgătoare pentru mulţi alegători. Plahotniuc şi echipa sa au prezentat noul sistem electoral ca fiind o reprezentare politică directă, care oferă alegătorilor o alegere clară între concurenţii individuali. Acest nou sistem este în contrast cu sistemul de reprezentare proporţional. Cu toate acestea, după cum indică literatura politică, sistemele majoritare sunt, în general, mai potrivite pentru democraţiile consolidate, în timp ce ţările în tranziţie, precum Moldova, tind să beneficieze mai mult de un sistem proporţional de reprezentare. Sistemele majoritare recompensează câştigătorul, fiind predispuse la „dictatura electorală”, reducând necesitatea compromisului şi a consensului. Aceste caracteristici negative pot exacerba tensiunea în societăţile multietnice. Inechitatea sistemului majoritar rezultă şi din excluderea sistematică a unor partide mai mici, cu opinii mai diverse, care conduc, în timp, la un sistem de două partide care se alternează la putere.

Confruntându-se cu o contestaţie internă puternică, majoritatea de guvernământ a lui Plahotniuc este solicitată să găsească validarea externă a acestei reforme electorale majore. Comisia de la Veneţia, un organism consultativ al Consiliului Europei, compus din experţi independenţi în domeniul dreptului constituţional, este autoritatea principală în acest sens. Aceasta a declarat deja că este recomandabil un consens naţional pentru o astfel de revizuire a sistemului electoral. Sprijinul colegilor socialişti ai preşedintelui Igor Dodon ar contribui la apariţia consensului naţional pe care îl are Plahotniuc.

Dodon şi Plahotniuc: parteneri reticenţi?

O soluţie de compromis sub forma unui sistem electoral mixt ar putea fi prezentată ca un consens naţional între majoritatea de guvernământ dominată de Partidul Democrat şi Partidul Socialiştilor. Proiectul de lege de compromis prevede că 51 de deputaţi vor fi aleşi în cadrul sistemului proporţional actual al listei închise, în timp ce ceilalţi 50 vor fi aleşi dacă vor primi o pluralitate de voturi în circumscripţii unice membre. Mulţi, inclusiv cei din fostul său partid, au fost surprinşi când preşedintele Dodon a propus un sistem mixt pe 18 aprilie. Cu toate acestea, nu a fost prima dată când Dodon şi Plahotniuc au adoptat poziţii similare, în ciuda rivalităţii lor feroce publice.

Alianţe politice – transcenderi geopolitice

Uniunea Europeană a renunţat deja la asistenţa propusă Moldovei în valoare de 100 de milioane de euro. Un mesaj mai dur a venit din partea Partidului Popular European (PPE) şi a Alianţei Liberalilor şi Democraţii pentru Europa (ALDE) în Parlamentul European. Parlamentul UE a amânat, de fapt, asistenţa macrofinanciară în valoare de 100 de euro în ceea ce priveşte preocupările legate de schimbările sistemului electoral. Comisia de la Veneţia ar fi, de asemenea, ferm presată să nu recunoască lipsa evidentă de consens politic în ţară.

În ciuda riscului unei crize politice majore, situaţia actuală are o căptuşeală de argint. Geopolitica, indiferent cât de largă, nu va determina poziţiile politice. Prin urmare, speranţa că Moldova poate deveni o ţară cu partide concentrate mai puţin pe geopolitică şi mai mult pe guvernare încă mai există.

Foreign Policy Research Institute