Republica Moldova reprezintă un regim hibrid, în tranziţie, cu grave probleme de guvernare democratică, nivel înalt al corupţiei şi mass-media controlată de oligarhi. Sunt concluziile raportului Freedom House „Naţiuni în Tranziţie”, care analizează situaţia din anul trecut.

Ţara noastră se află pe ultimul loc printre statele cu un astfel de regim, fiind chiar la limită cu regimurile semi-autoritare.

Republica Moldova s-a clasat pe locul 19 din cele 29 de state incluse în raport, fiind calificată cu indicele 4,86, pe o scară de la 1 la 7, în care 1 reprezintă cel mai mare progres democratic, iar 7 cel mai scăzut.

Moldova este foarte aproape de Kosovo, Armenia şi Kârgâzstan, şi este depăşită chiar şi de Ucraina şi Georgia.

Prima în clasament este Slovenia, urmată de Estonia şi Letonia. România se clasează pe locul 10 în acest raport, iar Rusia se află printre regimurile autoritare, pe locul 24. La coada clasamentului sunt Turkmenistan şi Uzbekistan.

Raportul descrie evoluţiile pe fiecare categorie în parte.

Corupţia. Evaluările privind fenomenul corupţiei din Moldovei rămâne neschimbat la 5,75. Moldova a adoptat legile necesare pentru combaterea corupţiei, dar nu a fost în măsură să obţină rezultate în practică. Centrul Naţional Anticorupţie (CNA) a început o evaluare a integrităţii funcţionarilor publici în luna august, iar rezultatele preliminare au confirmat problemele de corupţie şi o înclinaţie pentru luare de mită în acest sector. Lipsa de soluţionare a cazurilor netransparente şi scandaloase în privinţa Băncii de Economii şi a Aeroportului Chişinău a continuat să ridice întrebări cu privire la voinţa politică de a combate corupţia la nivel înalt. În octombrie 2013 printr-o licitaţie netransparentă şi necompetitivă, guvernul a acordat în concesiune Aeroportul unei firme ruseşti pentru 49 de ani pentru a opera la aeroport. Politicienii din PLDM şi PD, precum şi controversatul om de afaceri Ilan Shor, sunt suspectaţi că ar fi atât în tranzacţiile de la bancă, cât şi în cea de la aeroport.

Guvernarea democratică. Moldova nu a evoluat în această privinţă, obţinând acelaşi scor ca şi anul trecut, de 5,50. „UE a ridicat vizele pentru Republica Moldova în luna aprilie, iar ţara a semnat un acord de asociere. Relaţiile cu Transnistria au rămas tensionate, iar Rusia extins interdicţiile la importurile din Republica Moldova în luna iulie. Guvernul şi-a asumat răspunderea pentru18 de legi, evitând deliberat dezbaterile, din această cauză fiind criticat dur de opoziţie. Parlamentul nu a reuşit să cadă de acord asupra legilor importante, cum ar fi reforma procuraturii, şi a fost în imposibilitatea de a adopta proiecte de lege care vizează lupta împotriva corupţiei în sistemul judiciar, finanţarea publică a partidelor politice, precum şi creşterea transparenţei proprietăţii mass-media.

Independenţa mass-media este calificată cu indicele 5,25, neschimbat faţă de anul trecut. Oligarhi şi politicieni au controlul asupra majorităţii instituţiilor mass-media. Parlamentul nu a reuşit să adopte o lege privind transparenţa proprietăţii mass-media, iar accesul jurnaliştilor la şedinţele Parlamentului este limitat. Mai multe instituţii de presă au fost amendate din cauza reflectării dezechilibrate în timpul alegerilor. Freedom House aminteşte şi de cazul Jurnal TV, „cunoscut pentru criticile în adresa guvernanţilor” care s-a pomenit la începutul lui 2014 scos din pachetele mai multor operatori de cablu. Totodată, în raport se spune şi de ameninţările lui Renato Usatîi în adresa lui Anatol Durbală, unul dintre moderatorii emisiunii „Ora de Ras” de la Jurnal TV.
Guvernarea locală democratică. Patru entităţi ale autorităţilor publice locale au beneficiat pentru prima dată de la o lege privind finanţele publice locale. O implementare pilot a legii permite venituri mai mari pentru bugetele locale şi autorităţilor locale să stabilească în mod independent priorităţile de cheltuieli. Parlamentul nu a reuşit să adopte o lege care ar permite autorităţilor locale să se adreseze Curţii Constituţionale Evaluările privind guvernanţa democratică locală a Republicii Moldova rămân neschimbate la 5,75.

Independenţa justiţiei. La acest capitol, Moldova a obţinut un scor de 4,57. Parlamentul a adoptat un concept pentru reforma procuraturii, dar nu a făcut progrese în examinarea proiectului de lege. Amendamentele privind eficientizarea urmăririi penale a judecătorilor au fost adoptate în iulie. Cu toate acestea, Curtea Supremă de Justiţie a cerut abrogarea lor. Din cauza întârzierilor în punerea în aplicare a strategiei privind reforma justiţiei, Moldova a pierdut circa 1,8 milioane de euro, drept suport bugetar din partea UE.

Procesul electoral. Şi la acest aspect Moldova stagnează, obţinând un scor de 4,00. În Moldova au avut loc alegeri parlamentare pe 30 noiembrie 2014. O prezenţă record la urnele de votare, de 55,8 la sută, a adus cinci partide în parlament, dar eliminarea partidului prorus Patria doar la câteva zile înainte de alegeri a provocat îngrijorare. Au fost lansate discuţii privind formarea unei coaliţii.

Societatea Civilă. Evaluările privind societatea civilă din Moldova rămân neschimbată la 3,25. Societatea civilă din Republica Moldova a continuat să joace un rol activ în monitorizarea guvernului. A făcut presiune publică asupra politicienilor, dar în cele din urmă nu a reuşit să grăbească reformele. O lege a fost adoptată în decembrie 2013, care ar fi permis cetăţenilor să redirecţioneze 2 la sută din plăţile impozitului pe venit ONG-urilor. Cu toate acestea, Curtea Constituţională a anulat legea două luni mai târziu, iar parlamentul nu a reuşit să adopte o versiune modificată până la sfârşitul anului.

Previziuni pentru 2015. Se preconizează ca acest an să fie dificil pentru Republica Moldova, dar şi plin de oportunităţi de a continua reformele. Alegerile locale vor indica nivelul de încredere în autorităţile locale şi va redefini echilibrul de putere între coaliţia de guvernământ şi opoziţie. Provocările ţin de punerea în aplicare a acordului de asociere, reforma sistemului judiciar, lupta împotriva corupţiei, stabilizarea sectorului bancar, şi reorientarea exporturilor spre noi pieţe de desfacere.

Crearea unei noi alianţe de guvernare va fi o provocare, având în vedere voinţa insuficientă pentru compromisuri politice şi animozităţi personale care influenţează negativ procesul. Moscova este de aşteptat să pună presiune asupra Chişinău, dat fiind nemulţumirea faţă de procesul de integrare europeană a Republicii Moldova. Ca urmare, ar putea suferi dialogul cu Transnistria, Găgăuzia, precum şi municipiul Bălţi.

Sursa:jurnal.md