Anularea alegerilor din Chișinău reprezintă un indiciu alarmant că democrația slăbește într-o țară cu ambiții de aderare la Uniunea Europeană, iar, în contextul promovării sistemului mixt, poate fi văzută ca o încercare a PD și PSRM de a-și consolida pozițiile și a bloca schimbările politice promovate de Andrei Năstase.

Sunt câteva dintre concluziile unei analize a experților de la Freedom House, o organizaţie internaţională cu sediul la New York, care desfășoară activități de cercetare și promovare a democrației, a libertăților politice și drepturilor omului.

Un candidat reformist a câștigat alegerile, dar într-un mod amenințător pentru alegerile parlamentare, rezultatul a fost anulat printr-o tehnică dubioasă.

Cu toate acestea, după două săptămâni de la încheierea scrutinului, o instanță din Chișinău a anulat rezultatul. Decizia de a anula rezultatele din cauza unei încălcări minore a atras critici că decizia a fost motivată politic.

Dacă este adevărat, acest lucru ar reprezenta un indiciu alarmant că democrația slăbește într-o țară cu ambiții de aderare la Uniunea Europeană. Instituțiile de stat din Republica Moldova sunt de mult timp o sursă de dezamăgire pentru cetățeni, societatea civileă și comunitatea internațională din cauza eșecului în lupta anticorupție și în implementarea reformelor foarte necesare. Cu toate acestea, până la dezastrul electoral a existat speranța că sistemul ar fi fost suficient de deschis pentru a permite noilor forțe politice să concureze.

Interese comune ale partidelor existente?

Jocul politic din Moldova este adesea prezentat în mod înșelător ca o rivalitate între interesele pro-occidentale și cele pro-rusești. Cele două partide dominante, PD și PSRM, au cultivat povestea Est vs. Vest prin conflicte verbale interne, precum și prin abordările de politică externă. Cu toate acestea, au existat semne că cele două părți sunt dispuse să coopereze atunci când își apară interesele. Anul trecut, Parlamentul a votat pentru implementarea unui nou sistem electoral, cel mixt. Principalele instituții internaționale, inclusiv Comisia de la Veneția și OSCE au criticat legea, care au alimentat temerile că PD și PSRM ar putea să o folosească pentru a-și consolida un acord de împărțire a puterii după alegerile parlamentare.

Văzute în acest context, evenimentele din jurul alegerilor pentru Primăria Chișinău ar putea fi interpretate ca o încercare a partidelor actuale de a-și consolida pozițiile și a bloca schimbările politice promovate de Andrei Năstase.

Partidul său, Platforma DA, împreună cu PAS, condus de Maia Sandu, au organizat proteste în 2015 împotriva „furtului miliardului”, un scandal masiv de corupție care a alimentat scepticismul public și internațional cu privire la angajamentul autorităților moldovenești de a aborda problemele endemice. Ambele partide promovează valorile UE, fiind parte a unei familii politice europene.

Confirmarea anulării

Andrei Năstase a atacat decizia la Curtea Supremă de Justiție care însă a menținut decizia primei instanțe, iar Comisia Electorală Centrală a dizolvat apoi consiliul electoral local, amânând astfel orice alegeri noi până în 2019. Actualul primar interimar Ruslan Codreanu, din partea PPEM, rămâne în funcție deocamdată.

Ca răspuns la aceste decizii, oamenii au ieșit în stradă, mulți avertizând că anularea a fost o repetiție pentru a pune mâna pe putere după alegerile parlamentare. Demonstrațiile au fost organizate în jurul hashtag-ului #VotFurat, #ACUM și #OprimDictatorul.

Cetățenii, principalii actori ai societății civile, mass-media independentă și comunitatea internațională au cerut sectorului justiției și CEC-ului să efectueze o examinare corectă și obiectivă a recursului lui Andrei Năstase după decizia inițială. Dacă la început au ieșit în stradă câteva sute de oameni, însă la 1 iulie aproape 40.000 au protestat în centrul Chișinăului, potrivit organizatorilor. De asemenea, comunitățile din diaspora moldovenească au organizat proteste în mai multe orașe, inclusiv București, Londra, Berlin, Geneva și Roma.

O amenințare la adresa democrației

Departamentul de Stat al SUA și Delegația UE și-au exprimat îngrijorarea față de decizia de anulare a alegerilor, îndemnând oficialii moldoveni să respecte voința alegătorilor și să adere la principiile democratice. Pe lângă anularea votului popular și eliminarea directă a cetățenilor, hotărârea dă dovadă de percepția actuală a publicului asupra sectorului justiției ca fiind slabă și compromisă de interesele politice, subminând în continuare capacitatea de a susține statul de drept.

PD și PSRM au criticat în mod public hotărârea judecătorească, dar opinia publică și societatea civilă au pus la îndoială sinceritatea acestor declarații. Președintele PD, Vladimir Plahotniuc, a ordonat ca un număr impunător de polițiști să-i apere locuința și sediul partidului de protestatari.

Nu s-au produs niciun fel de ciocniri majore sau incidente violente între polițiști și protestatari, dar unii jurnaliști au raportat deja cazuri în care poliția le-a blocat accesul în zonele publice în timp ce încercau să raporteze despre proteste, iar alții s-au confruntat cu incidente în care autoritățile i-au presat să-și divulge sursele.

Evoluțiile recente din Republica Moldova indică faptul că integritatea instituțiilor de stat slăbește, iar corupția continuă să erodeze democrația în devenire. Pentru a preveni o nouă pierdere a credibilității, justiția și CEC trebuie să depună eforturi pentru a comunica și a explica măsura în care rezolvă problemele legate de alegerile din Chișinău.

Societatea civilă și jurnaliștii pot juca, de asemenea, un rol esențial în a ține cont de instituțiile guvernamentale; ei trebuie să emită un set clar de cerințe pentru a menține impulsul în promovarea transparenței. În cele din urmă, comunitatea internațională ar trebui să fie alături de societatea civilă și jurnaliștii independenți în aceste eforturi și să contribuie la asigurarea corectitudinii proceselor democratice din Republica Moldova.

Sursa:jurnal.md