Moto: “Presa liberă poate fi bună sau rea, dar în mod sigur fără libertate va fi întotdeauna rea. A free press can be good or bad, but, most certainly, without freedom a press will never be anything but bad.” Albert Camus

Să vezi și să nu crezi. Monstruoasa coaliție a picat și testul libertății de exprimare, al accesului la informație, al onoarei și bunului simț. Priviți-o, ghemuită în propria lașitate, ascunsă de presă, cu coada între vine, sătulă și fricoasă, marcată de o stupidă autosuficiență și nepăsare, clocind în permanență scenarii diabolice de devalizare a acestui stat! După ce au luat cunoștință de întrebările la care erau chemați să răspundă, demnitarii au luat apă în gură, au dat bir cu fugiții, fug de noi mai abitir ca dracul de tămîie. Să rînduim “povestea de succes”! Acum mai bine de două luni, adică în data de 6 august curent, am trimis, cu dovada depunerii la destinatar, pe adresa Președintelui Timofti, Premierului Leancă, ministrului Justiției, Oleg Efrim, șefului SIS, Mihai Balan, procurorului general, Corneliu Gurin și ministrului de Interne, Dorin Recean, iar mai tîrziu și lui Alexandru Tănase, președintele CC, Mihail Poalelungi, președintele CSJ demersuri oficiale prin care solicitam audiențe în scopul realizării unor interviuri înregistrate vizînd problematica combaterii corupţiei, a cazurilor de maxim interes şi rezonanţă publică cum ar fi: Pădurea Domnească, atacurile raider, reforma sistemului judecătoresc, cazurile de devalizare a bugetului de stat prin intermediul instanţelor judecătoreşti ( cazul Norma, Registru, Casa Media, Banca de Economii etc.), concesionarea dubioasă a Aeroportului Internațional Chișinău, ajuns pe mîna unui kaghebist și multe alte chestiuni surprinzătoare, despre care veți afla în urma publicării integrale a întrebărilor rămase fără răspuns! Am avut doar promisiuni “ferme” de la toate aceste instituții, mai puțin de la guvern, prin intermediul serviciilor de presă, care ne adormeau vigilența, ca să zic așa, ori de cîte ori îndrăzneam să dăm telefon și să ne interesăm de soarta demersurilor redacționale. Am înțeles și am fost indulgenți, pînă la un anume punct, pentru depășirea de către aceștia a termenului legal și rezonabil doar prin faptul că demnitarii s-ar fi documentat, chipurile, temeinic, pentru a ne oferi nouă și cetățenilor niște răspunsuri exhaustive, pe măsura demnităților sale reprezentative! Unica instituție vizată care s-a ținut de cuvînt a fost Serviciul de Informații și Securitate, condus de Mihai Balan, care pînă la urmă a venit cu niște răspunsuri despre a căror calitate cititorii noștri se pot edifica fără imixtiunea noastră. Vizavi de ceilalți, nu a fost decît o tragere mișelească de timp, o minciună învelită în dulceața promisiunilor deșarte oferite de către purtătorii de cuvinte, nu de cuvînt, ai acestor instituții, puși în situația de a minți ca niște birjari de către șefii lor iresponsabili. Pentru că nimeni dintre demnitarii vizați nu ne-a invitat să realizăm interviurile solicitate conform demersurilor depuse, am decis să le facilităm misiunea și să le expediem întrebările, din cadrul interviurilor, în scris. Nicio schimbare, însă. Aceleași promisiuni mincinoase, săptămînă de săptămînă, lună de lună, aceleași cuvinte de “încurajare” și, totodată, de serviciu.
Istoricul comunicării cu procuratura generală e unul pe cît de simplu, pe atît de comun. Ca jurnalist cu diplomă universitară, am pregătit niște întrebări pentru noul procuror general, să vedem și să aflăm ce știe și ce gîndește în raport cu predecesorul său, braconierul Zubco. Apoi am expediat aluatul de cuvinte la procuratură, cu dovadă cu tot:

23 august

Doamna Maria, 

Atașat vă trimit întrebările pentru interviul cu Procurorul General.

Vă rog să confirmați primirea mesajului.

Vă mulțumesc!

Iată și confirmarea doamnei Vieru, purtător de cuvînt la instituția în cauză:

28 august

Domnul Năstase,

Confirm recepționarea întrebărilor pentru interviul cu Procurorul General.

Vă mulțumesc și o zi bună Vă doresc!

Apoi lucrurile devin din ce mai banale și mai banale. Și mai previzibile decît o conspirație  cu iz de kolhoz! Noi o abordăm telefonic pe doamna Maria, doamna Maria îl abordează pe domnul Gurin, domnul Gurin îl abordează pe “domnul”…  și uite așa rămînem abordați unii de alții ca niște incurabili abordabili! Domnul Gurin ține problema la control, ne consolează exemplar doamna Maria, ca un ecou apocaliptic al Pădurii Domnești…

Interviu cu Corneliu Gurin, Procuror General al Republicii Moldova

Domnule Procuror General,

Ținînd cont de faptul că ocupați această funcție deosebit de importantă pentru sistemul judecătoresc al RM de o perioadă relativ mică de timp, și că aveți nevoie de o documentare suplimentară, accept propunerea realizării acestui interviu în formă scrisă, cu întrebări la care vă rog să ne răspundeți în termeni rezonabili.

1. Domnule Gurin, după cîteva luni de la instalarea în funcție, care este percepția pe care o aveți asupra instituției? Veniți din zona societății civile în care domină percepția și poate convingerea că procuratura a rămas în esența ei ultimul bastion al stalinismului, o instituție sovietică nereformată aflată în serviciul marilor interese oligarhice și aproape deloc al cetățeanului. Ambianța de aici – covoare roșii, birouri anchilozate, turnicheta defensivă de la intrare, secretomania angajaților – vine să contureze tabloul sumbru al unei instituții închise, separate de oameni și de interesele lor… Cu ocazia unei vizite la Procuratură, i-am spus unui procuror că de pe peretele instituției parcă lipsește ceva ce i-ar definitiva aspectul obscur – portretul lui Vîșinski, Beria sau, mă rog, Plahotniuc, după caz…

2. Presa a scris despre faptul că deși braconierul Zubco a fost demis, în mod rușinos, de Parlament, oamenii săi de încredere – Garaba, Chitoroagă, Popa, Mașnic, Viorel Moraru – continuă să-i stea la dispoziție, ajutîndu-l să controleze, de la distanță, Procuratura. Unii participanți la Adunarea de alegere a organelor autoadministrării Procuraturii au vorbit deschis despre faptul că alegerile au fost trucate, voturile au fost numărate circa 4 ore, la conducere au fost aleși procurori anonimi, etc. E posibil ca aceste lucruri să fie verificate minuțios pentru a afla adevărul?

3. Fostul șef al Direcției control al urmăririi penale din cadrul PG, Oleg Moruz, a declarat că un șir de procurori au fost numiți în mod ilegal în funcții, astfel încît există posibilitatea eliberării de către instanțe a unor persoane care au comis crime, în baza unor erori de procedură. E posibil ca societatea să afle punctul de vedere oficial al Procuraturii?

4. Procurorii de genul Igor Popa, Toma, Chitoroagă sunt percepuți ca torționari ai sistemului comunist. Prezența lor în continuare la Procuratură este o necesitate, o condiție, o obligație?

5. Dacă trecem peste poveștile și pastilele despre evenimentele din 7 aprilie și săpăm la rădăcina adevărului, puteți confirma că 7 aprilie a fost un mijloc violent de preluare a puterii de către oligarhie de la puterea comunistă? Adică de la Plahotniuc, bancherul roșu la Plahotniuc, bancherul oligarh?

6. Pentru mine personal acest dosar e un capitol închis. Pentru Procurorul General ce e, ce reprezintă?

7. Cel mai delicat subiect al interviului nostru ar putea fi cel legat de Pădurea Domnească. Dacă urmăriți presa și spațiul virtual, știți ce gîndește lumea – Crețu a fost desemnat țapul ispășitor, ceilalți braconieri vor scăpa basma curată. E normal ca o lume întreagă să creadă aceste lucruri iar Procuratura să tacă?

8. De ce procuratura consideră că unii au participat la o vînătoare ilegală și au dosare penale, iar alde braconierii Pleșca și Zubco, nu. Există o lege secretă pentru aceștia, pe care nu o cunoaștem?

9. Să trecem la alte dosare de rezonanță publică majoră. De exemplu Metal Feros. Știu că acest dosar a fost preluat de către procuratură de la MAI în condiții misterioase. Subiectul dosarului – evaziune fiscală de circa 750 de milioane de lei. Ulterior, Procuratura a dat un comunicat prin care susține că nu are în gestiune un asemenea dosar! Ce trebuie să cunoască cetățenii și contribuabilii despre acest lucru?

10. Care este situația vizavi de dosarele miniștrilor Usatîi, Focșa, ex ministrului Negruța, a deputaților PLDM, inclusiv a expremierului Filat? Cine anume are asemenea dosare și care este termenul de grație și de suspendare a acestora. E vorba de luna crucială noiembrie?

11. Înalta Curte de la Londra a dat un verdict asurzitor – afaceristul și deputatul PD Plahotniuc este beneficiarul final al atacurilor raider de la Victoriabank, BEM, compania de asigurări Asito. Ce pași concreți trebuie să facă în aceste condiții Procuratura unui stat independent și suveran, guvernat de o Constituție care protejează proprietatea privată? Ce a făcut Procuratura pentru a verifica această informație? Ce documente deține? Dar în cazul urmăririi lui Plahotniuc de către Interpol, care au fost acțiunile legale ale procuraturii?

12. În urma atacurilor raider, oamenii care au fost devalizați de proprietăți au fost urmăriți și persecutați de procuratura lui Zubco și Plahotniuc. Mai mult decît atît, în urma unor dosare falsificate aceștia au fost condamnați de niște instanțe aservite și răuvoitoare. Știm că în cazul lui Viorel Țopa, de exemplu, ordonanța de neîncepere a urmăririi penale care îl desculpă a fost tăinuită de procurorul  de serviciu Popenco, cel care a provocat scurgerea convorbirilor telefonice în dosarul Vicol. După plecarea lui Zubco, această Ordonanță a fost găsită, însă Viorel Țopa rămîne în continuare cu statutul acordat de șeful lui Zubco, Plahotniuc, cel care a avut interesul să-l reducă la tăcere. Ce trebuie să facă un procuror general în cazul în care știe că există un document ce a fost tăinuit în mod criminal de un subaltern al său, și că acest document dovedește nevinovăția unui cetățean condamnat în mod ilegal?

13. Domnule Procuror general, o chestiune delicată pentru Partidul Democrat, legată de statutul de condamnat definitiv al deputatului poporului, nu, Guma… Ce simte un procuror General cînd știe că cineva votează Guverne, legi, spune povești despre adevăr și dreptate, combate ca un taur înflăcărat corupția dezlănțuită, el însuși fiind condamnat de un stat membru al UE tocmai pentru practicarea corupției. Vă imaginați un deputat francez sau german, sau, de ce nu, unul somalez, că ar fi mai aproape de condițiile noastre, plimbîndu-se lejer prin parlament, în timp ce după colț este căutat de Interpol? În general, nu credeți că e prea mult pentru un  partid cu 12 deputați ca doi dintre ei să fie urmăriți de Interpol?

14. Ce cunoașteți despre fenomenul spălării banilor de către structurile criminale din interiorul și din afara R. Moldova, prin intermediul unor hotărîri judecătorești controversate și ce întreprinde Procuratura în vederea eradicării acestui fenomen? Dar despre devalizarea organizată, metodică și criminală a bugetului statului de către aceste creaturi economico-politice?

15. Presa a făcut publică varianta moldovenească a listei Magnițki, în care au fost incluși judecători și procurori corupți. Ce investigații au fost demarate de Procuratură pentru a elucida acest caz? De ce Procuratura nu propune ridicarea inamovibilității judecătorilor raider, care au devalizat bănci, instituții private și de stat?

16. Domnule Procuror General, conform Legii cu privire la Procuratură, urma să propuneți Parlamentului, timp de o lună de la instituirea în funcție, lista membrilor Colegiului Procuraturii. Din cîte știm Zubco a ignorat și încălcat Legea… Dumneavoastră cum ați procedat?

17. În una dintre aparițiile publice, ați declarat că nu vă veți implica în procesul de investigare a cauzelor penale. Totuși, Procurorul general are niște atribuții specifice, de exemplu de procuror ierarhic superior, de a exercita investigații speciale…

18. Țin să vă întreb, de ce Grupul de lucru pentru reformarea procuraturii este condus de cineva din afara sistemului, secondat de controversatul Garaba și, conform presei, de acoliții săi, care nu au nimic în comun cu instituția urmăririi penale, care, de fapt, constituie una dintre cele două funcții de bază ale procuraturii.

19. Procuratura Generală a Republicii Moldova este constituită din circa 170-180 de membri, plus 8-10 procurori din teritoriu, chemați aici prin ordin. În Norvegia, de exemplu, instituția lor este compusă din 12 procurori și personalul auxiliar. Pînă mai dăunăzi, la Procuratura Generală, șeful femeilor de serviciu și al șoferilor era un consilier juridic de gradul I, adică un coșcogemite colonel! Nu e prea grea povara pentru cei care întrețin un asemenea sistem?

20. Am, la sfîrșit, o întrebare specială, legată de activitatea predecesorului DVS., Zubco. Ce părere, ca profesionist și ca om aveți despre acesta? Știm că a călătorit mult și fără folos pe banii contribuabililor. Vă rog să puneți la dispoziția cetățenilor plătitori de impozite, informația despre delegațiile de serviciu efectuate în străinătate de către Zubco pe perioada întregului său mandat. Ca să vedem ce eficiență au avut.

În numele cititorilor noștri, vă mulțumesc pentru disponibilitatea de a ne acorda acest interviu!

Vasile Năstase

Ne respectăm promisiunea și vom depune o Cerere contravențională la Comisariatul general de poliție privind sancționarea contravenienților de la procuratura generală privind eludarea și încălcarea grosolană a termenilor legali prevăzuți de legislația în vigoare. De asemenea, vom depune și o Cerere de chemare în judecată a procurorului general și a procuraturii generale pentru încălcarea gravă a legislației în vigoare, urmînd să fie obligați de instanță să răspundă la întrebările formulate în cadrul interviului nostru de interes public major. Pentru cineva poate părea sîcîitor și obsedant, nu și pentru mine, citarea excesivă a perlei de curaj și patriotism de rasă a domnului Corneliu Gurin, omul nostru de cîndva, din societatea civilă, care a rostit, pe 29 octombrie 2012, de pe olimpul sectorului asociativ, niște cuvinte monumentale:” Asta înseamnă lucruri foarte interesante, lucruri foarte dureroase pentru clasa politică, în primul rînd. Asta înseamnă că trebuie să existe dosare de rezonanță în privința unor demnitari. Asta înseamnă că trebuie judecătorii să înceapă a condamna propriii colegi, alți reprezentanți ai organelor de drept. De la Bulgaria și România s-a cerut anume aceasta – dosare de rezonanță, s-au cerut dosare de corupție la nivel înalt. Și chiar dacă demnitarii noștri încearcă să spună că noi nu avem corupție la nivel înalt, nu există țară care nu are asemenea corupție și Moldova nu se poate deosebi. Faptul că nu avem dosare, asta nu înseamnă că nu avem corupție la nivel înalt. Pentru a demonstra voința de luptă cu corupția, trebuie să existe aceste dosare și nu doar dosare, dar trebuie să existe condamnări.” Eheee, dacă le mai și realizați, ca PROCUROR GENERAL, domnule Gurin, vă dăm un salariu lunar de 20.000 de euro, de la popor! Niciun cent mai puțin, conform contractului!

P.S. Mîine veți afla care sunt întrebările expediate pe adresa MAI, avînd acceptul ministrului de interne de a răspunde în cel mai scurt timp la ele.