Nicolae Sulac s-a născut la 9 septembrie 1936. A fost un cîntăreţ emerit de muzică populară din Republica Moldova, solist al orchestrei „Lăutarii”.

Activitatea sa artistică a început-o în cadrul Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti şi anume în  cadrul capelei corale „Doina” (din 1959). În 1965 Nicolae Sulac devine solist al ansamblului „Fluieraș”, ansamblu care a lansat mulţi interpreţi de muzică populară în R.S.S.M.

În anii 70 şi începutul anilor 80 concertează în calitate de solist al ansamblului „Lăutarii”. Nicolae Sulac este decernat laureat al premiilor Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste, artist al poporului R.S.S.M. şi ulterior al Republicii Moldova, cavaler al ordinului Republicii din Republica Moldova.

În anul 2002 a creat un fond de susţinere a muzicii populare. Nicolae Sulac a interpretat piese exclusiv în limba română fiind aplaudat de fiecare dată de către toată sala, chiar şi de cei ce nu cunoşteau limba română.

În perioada vieții sale remarcabile, Nicolae Sulac a reacționat spontan cu un cîntec la bucuriile și durerile poporului său, cu dulcele și dramaticele: „Ce frumos mai cîntă cucul”, „Tinerețe-tinerețe”, „Foaie verde magheran”, „Cînd tata va veni”, „Floarea lui Sulac”, Doinele: „Miorița” și „Doina de jale”, „În pădurea de la Prut” și multe altele.

Este artist al poporului, laureat al Premiului de Stat, cavaler al Ordinului Republicii. A evoluat în Capela Corală Academică Doina și orchestrele de muzică populară Folclor, Mugurel, Fluieraș, Lăutarii.

“… maestrul Nicolae Sulac a rămas o legendă în folclorul moldovenesc, iar balada Mioriţa, cîntată de atîtea ori de el este culmea măiestriei interpretative. Nicolae Sulac ne-a lăsat o moştenire spirituală bogată– a înregistrat sute de piese compuse şi intrepretate de el, a evoluat în cadrul sutelor de concerte cucerind spectatorii noştri şi cei de peste hotare. Pe firmamentul culturii noastre Nicolae Sulac a strălucit nu numai cu harul său interpretativ, ci şi cu cu umorul său fin şi profund filozofic. Istorioarele şi bancurile sale circulă şi azi în popor”,  (Veaceslav Madan, fost ministru al Cculturii).

„Nicolae Sulac a fost înzestrat cu har Dumnezeiesc pentru a bucura sufletele noastre”, (Valentin Goga, directorul Palatului Naţional).

“…Nicolae Sulac nu ştia cine este Nicolae Sulac, el aparţinea unui timp,unei epoci, unui popor…”, (Emil Loteanu).

Spre sfîrşitul vieţii Sulac a dorit să se stabilească cu traiul la Iaşi, oraş care îi plăcea mult şi unde obişnuia să se întîlnească cu prietenii.

Sulac este singurul artist de muzică populară din Moldova care a fost înscris în Marea enciclopedie sovietică. În 2007 a apărut pe piața albumul La o margine de drum a lui Nicolae Sulac.

A decedat la Chişinău în 2003. A fost înmormîntat în cimitirul de pe strada Armenească din Chişinău. La 9 octombrie 2004, pe teritoriul Cimitirului Central a fost inaugurat bustul interpretului de muzică populară Nicolae Sulac.